Parisit

Parisit-(Ce) cu calcit

Ca(Ce,La)₂(CO₃)₃F₂-fluoro-carbonat de calciu, cu incluziuni de ceriu/neodim şi lantan

• Engleză: Parisite
• Italiană: Parisite
• Olandeză: Parisiet

Parisitul este un mineral care se găseşte foarte rar în natură. În structura sa sunt prezente două elemente aparţinând grupei lantanidelor, acestea fiind lantan şi ceriu. În ciuda rarităţii sale, acest mineral este foarte interesant şi în acest articol vom vedea câteva dintre caracteristicile sale.

Mineralul a fost identificat pentru prima dată în 1845 de către mineralogul J.J. Paris (de unde provine şi numele acestuia), fiind descoperit într-o mină de smaralde din Muzo, Columbia, America de Sud.

Caracteristici importante

Pe lângă aceste elemente mai rare, întâlnim în cadrul mineralului şi calciu, fluor şi radicali de carbonat . De asemenea, există o varietate a acestui mineral, cunoscut ca parisit-(Nd), doar că acesta din urmă conţine elementul neodim în loc de ceriu. Elementele rare îi conferă mineralului o culoare brună sau galben-maronie. Parisitul de neodim este albastru-cenuşiu.

Există şi alte minerale rare cu o compoziţie chimică asemănătoare; printre acestea se numără bastnäsitul, röntgenitul şi synchysitul. Parisitul poate fi găsit uneori în asociaţie cu acestea.

Habitusul cristalelor

Mineralul este foarte rar, însă de cele mai multe ori acesta se găseşte sub formă cristalină. Cristalele sale sunt adesea mici, cu un habitus mai puţin cunoscut; ele au o formă bipiramidală, fiecare piramidă având şase feţe. În acelaşi timp, şi cristalele prismatice sau romboedrice pot apărea.

Recomandări

Un eşantion din acest mineral, în cazul în care ajunge într-o colecţie de minerale, trebuie păstrat în cele mai bune condiţii; raritatea sa îi conferă o oarecare valoare financiară (însă nu foarte mare); acest mineral nu se găseşte de cumpărat de la orice comerciant de minerale, iar în cazul în care o persoană nu este sigură dacă un eşantion ar putea conţine cristale de parisit, ar trebui să apeleze numai la testele specializate.

Caracteristici

Parisitul este o combinaţie dintre carbonat şi fluorură, deci este din punct de vedere chimic un fluoro-carbonat. În funcţie de varietate, poate conţine calciu, plus pământurile rare lantan, ceriu sau/şi neodim. Cristalele sale sunt adesea trigonale (vezi Habitusul cristalelor pentru mai multe date). Parisitul are duritatea puţin sub jumătate pe Scara Mohs (4¹/₂), iar urma sa este albă (în ciuda culorii galben-maronie, brună sau albăstruie). Are spărtură concoidală şi prezintă un clivaj uşor de observat (definit).

Origini şi răspândire

Parisitul se găseşte în marne, pegmatite şi unele roci vulcanice alterate. Sursele cele mai importante ale mineralului sunt Hopfeldboden şi Salzburg, Austria; Muzo, Columbia (unde a fost descoperit); Mont Saint-Hilaire, Canada; Narsak, Groenlanda; Novara şi Piemont, Italia; San Gotthard, Elveţia. Se găseşte şi în SUA, în Montana şi Massachusetts.
"În România, parisitul se găseşte în masivul alcalin de la Ditrău, lângă Gheorgheni." Conform Revistei Comorile Pământului (DeAgostini, versiunea în română)

Parisit, smarald şi calcit

Fişă de caracterizare
Parisit
Clasă	Carbonaţi
Sistem de cristalizare	Trigonal
Habitus	Bipiramidal, cu şase feţe pentru fiecare piramidă; prismatic; romboedric;
Formulă chimică	Ca(Ce,La)2(CO3)3F2
Duritate	4 1/2
Densitate	4,36
Clivaj	Definit
Spărtură	Concoidală spre aşchioasă
Culoare	Brună, galben-maronie (Ce) albăstrui (parisit-(Nd))
Urmă	Albă
Luciu	Sticlos spre răşinos
Luminescenţă	Inexistentă

Atenţie! Dacă sunteţi în căutarea unor informaţii foarte detaliate, ştiinţifie, vizitaţi pagina despre parisit-ce şi parisit-nd de la mindat.org.