Se afișează postările cu eticheta mase amorfe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mase amorfe. Afișați toate postările

miercuri, 20 iulie 2011

Opal



SiO2·nH2O-bioxid de siliciu hidratat

Opalul este un cuarţ cu molecule de apă în compoziţia sa. Un lucru spectaculos la acest mineral este faptul că culoarea sa se schimbă, ţinut în palmă, sau lângă corp, datorită căldurii acestuia.

Totodată, opalul este o piatră semipreţioasă fără sistem de cristalizare, adică este amorf. În industrie, acesta este folosit ca material abraziv sau la fabricarea ceramicii.

PARTEA PREŢIOASĂ A OPALULUI
Opalul poate fi însă şi preţios. Acesta poate avea multe culori, şi tocmai de aceea, sclipirile sale sunt foarte frumoase. Piatra este mai valoroasă, cu cât aceste sclipiri sunt mi diverse;
Dar, în ciuda acestor fapte, pot exista şi opale comune, care nu sunt nici preţioase, dar sunt opace, şi nu prezintă nicio sclipire.
Aceste sclipiri, numire focuri, sunt determinate de bucăţelele de silice pe care le conţine opalul.
După cum am zis mai sus, opalul îşi poate schimba culoarea, stând la căldura unui corp.

VARIETĂŢI
Opalul de foc, este o varietate superbă de opal, a cărui sclipire este asemănătoare cu un foc, hidrofanul este o varietate care, pusă în apă, devine transparentă, hialitul, ce conţine bule de aer sau de apă, opalul de lemn, o varietate a lemnului transformat în opal prin opalizare, şi varietăţi de cuarţ formate la temperaturi foarte mari, ca tridimitul sau cristobalitul.

TĂIETURI
Ca la majoritatea pietrelor, este folosită o tăietură sub formă de dom, numit caboşon (cabochon).

TESTE
Opalul este uşor de deosebit de alţi silicaţi şi oxizi, deoarece are foarte multe proprietăţi distincte de acestea;
Opalul sclipeşte mult mai frumos decât cuarţul sau calcedonia, şi este mai puţin dur şi mai dens decât acestea.
Mai ales, acesta nu se găseşte niciodată cristalizat, spre deosebire de cuarţ, iar lipsa dungilor îl deosebeşte de agat.
În lumină UV, opalul prezintă o luminescenţă galebnă sau verde, spre deosebire de alţi silicaţi. Totodată, este insolubil în acizi, şi se descompune la cald.
În plus, acesta devine cuarţ sau calcedonie, când pierde apa de cristalizare.

ORIGINI ŞI RĂSPÂNDIRE
Opalul se găseşte în principal în multe contexte, dar se formează între roci sedimentare, la temperaturi joase, în apropierea de izvoare termale.
Opalele preţioase se găsesc în statele americane Idaho, Nevada şi Oregon. Opalele de foc provin din Mexic, iar opalul negru din New South Wales, Australia. Geyseritul, o altă varietate, se găseşte în Islanda şi în Parcul Naţional Yellowstone, din Wyoming, SUA.
Lemnul opalizat se găseşte în Parcul Naţional Pădurea Pietrificată din Arizona, SUA.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
OPAL
  • Clasă: oxizi
  • Habitus: reniform, botroidal, stalactitic, globular şi coraloid
  • Sistem de cristalizare: amorf
  • Formulă chimică: SiO2·nH2O
  • Duritate: între 5 jumătate şi 6 jumătate
  • Densitate: 2,0-2,25
  • Clivaj: inexistent
  • Spărtură: concoidală
  • Culoare: incoloră, albă, galbenă, cenuşie, roşie, verde, albastră, brună sau neagră
  • Urmă: albă
  • Luciu: sticlos-perlat sau răşinos
  • Luminescenţă: galbenă sau verde

miercuri, 15 iunie 2011

Lemn opalizat


SiO2·nH20; unde n poate ajunge la 21-bioxid de siliciu cu molecule de apă

Lemnul opalizat (denumit şi opal de lemn sau lemn silicifiat) se formează în momentul în care materiile lemnoase provenite de la copaci au fost uscate, îngropate şi înlocuite de silice. Cel mai interesant la aceste minerale este faptul că inelele copacilor, văzute prin tăiere, sunt păstrate şi arată excepţional. În unele zone din lume, există adevărate păduri pietrificate, cum ar fi în statul Arizona, din SUA.

VECHIME
Lemnul opalizat se formează din copacii care au trăit cu multă vreme înainte, adică aproximativ acum 20 de milioane de ani, dar sunt vechimi care datează de acum 200 de milioane de ani. Bucăţile de lemn rupte din copaci şi uscate au fost depuse şi acoperite cu straturi de sediment, iar materialul lemnos a fost înlocuit de silice.

INELELE
Inele concentrice ale fostului copac sunt adesea vizibile. Uneori, acest inele pot fi observate împreună cu incluziuni. Acestea pot fi fosilele unor viermi care au trăit în copacul respectiv.

UTILIZĂRI
Lemnul opalizat este folosit în principal pentru design, pentru decorare, pentru scrumiere, cutii sau diferite obiecte de mobilier.

RĂSPÂNDIRE
Cel mai mare parc, sau zăcământ de lem opalizat din lume se află în statul Arizona, din SUA, şi se numeşte Parcul Naţional Pădurea Pietrificată. Printre alte locuri menţionăm: Patagonia(Argentina), Cairo (Egipt), Auvergne (Franţa), Sardinia (Italia), Madagascar şi Uruguay.
https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgX3cVf4DqiaILyBxdizFRPbT3jMenZu1Blxzz74JRGOez8TLONOSOOUziuBiy-1KkJrnQ-I_DJZw7rD3LA7AvLvCfC4exigx41NouPylaRD8nr23lMrNhGmGlZsQ7XtH7gZN9WpEwtsx0/s320/300px-Petrified_wood_closeup_2.jpg
FIŞĂ DE CARACTERIZARE
LEMNUL OPALIZAT
  • Clasă: oxizi
  • Sistem de cristalizare: amorf (nu cristalizează)
  • Habitus: fără
  • Formulă chimică: SiO2·nH20; unde n poate ajunge la 21
  • Duritate: între 5 jumătate şi 6 jumătate
  • Densitate: 2-2,55
  • Clivaj: inexistent
  • Spărtură: concoidală
  • Culoare: brună
  • Urmă: albă
  • Luciu: sticlos sau răşinos
  • Luminescenţă: galbenă sau verde