Zeoliţi

Analcit, natrolit şi haineaultit

Observaţie: adeseori am auzit persoane referindu-se la un anumit mineral "zeolit". 

În atenţia acestora, nu există un mineral numit astfel, ci o familie de minerale.

Zeoliţii reprezintă unul dintre cele mai fascinante clase de minerale. Ca o caracteristică generală, aceştia au o structură cristalină neobişnuită şi sunt din punct de vedere chimic aluminosilicaţi hidrataţi. În moleculă conţin diferite metale (sodiu, potasiu, calciu, bariu, etc.) şi fac parte din categoria tectosilicaţilor.

Zeoliţii sunt cunoscuţi pentru proprietăţile lor, printre care se numără aceea de a fi materiale microporoase şi de a avea o structură cristalină foarte absorbantă.

Denumirea acestei clase mineralogice provine din limba greacă, unde ζέω (zéō) înseamnă "a fierbe", iar λίθος (líthos) "piatră", şi face referire la proprietatea zeoliţilor de a elibera molecule de apă când sunt încălziţi.

Deşi există mulţi zeoliţi naturali, fiind relativ răspândiţi în unele zone naturale, în prezent se fabrică un număr tot mai mare de aşa-numiţi zeoliţi artificiali, care sunt meniţi să exploateze importanţa industrială a lor. Zeoliţii sunt răspândiţi la nivel mondial, fiind minerale secundare formate în lava solidificată şi în rocile plutonice. Practic, zeoliţii apar în toate zonele cu roci magmatice, predominant vulcanice. În România, sunt întâlniţi în Munţii Metaliferi sudici şi în Munţii Bihor (cu specimene de natrolit, laumontit, mezolit, chabazit, stilbit, heulandit, etc.)

Proprietăţi

Laumontit

După cum deja am menţionat, zeoliţii eliberează apa de cristalizare odată cu încălzirea. Altfel spus, zeoliţii au capacitatea de a-şi schimba structura moleculară în urma acestui procedeu. În majoritatea mineralelor hidratate (ce conţin apă de cristalizare), moleculele de apă sunt legate direct de structura principală, însă în cazul zeoliţilor avem de a face cu o cavitate în centrul structurii moleculare, care conţine apa.

După eliminarea apei, care "ţâşneşte" continuu, zeolitul devine foarte receptiv, astfel că dacă nu intervine niciun alt proces, mineralul absoarbe apa din atmosferă, prezentă în formă de vapori. Totuşi, structura microporoasă poate accepta o multitudine de alte substanţe, gazoase sau lichide.

În natură, zeoliţii se transformă în alte minerale sub influenţa factorilor climatici, ai alterării hidrotermale sau ale condiţiilor metamorfice.Un exemplu este alterarea chabazitului la calcit.

Utilizări

Având toate aceste proprietăţi unice, nu putem ignora faptul că zeoliţii au o importanţă ridicată. Zeoliţii sunt folosiţi pentru scăderea durităţii apei, dar şi pentru separarea şi purificarea altor substanţe fluide. De asemenea, pe acelaşi principiu sunt folosiţi şi pentru sitele moleculare.

Au aplicaţii şi în chimie, astfel că un zeolit poate fi utilizat pentru separarea moleculelor (însă doar unele cu o anumită mărime şi formă pot trece prin mineral), şi ca metodă de a capta anumite molecule pentru analiză.

Bineînţeles, lista continuă; printre utilizările secundare ale zeoliţilor se numără cea de catalizator în industria petrochimică, materiale de construcţie, medicină, agricultură, etc.

Exemple

Cei mai cunoscuţi zeoliţi sunt următorii: natrolit, stilbit, laumontit, heulandit şi mezolit.Ca şi aspect, zeoliţii

aceştia au o înfăţişare plăcută, sticloasă, şi se găsesc de obicei pe roci vulcanice.

Mai jos puteţi vedea o listă cu principalii zeoliţi găsiţi în lume (în bold se regăsesc cele răspândite în România; click pe ele):
                                Zeoliţi

Amicit	Garronit	Natrolit
Analcit	Gismondin	Offretit
Barrerit	Gmelinit	Paulingit
Boggsit	Gobbinsit	Perlialit
Brewsterit	Gonnardit	Phillipsit
Chabazit	Goosecreekit	Scolecit
Clinoptilolit	Harmotom	Stellerit
Cowlesit	Heulandit	Stilbit
Dachiardit	Laumontit	Tetranatrolit
Edingtonit	Levyn	Thomsonit
Epistilbit	Mazzit	Viseit
Erionit	Merlinoit	Wairakit
Faujasit	Mezolit	Wellsit
Ferrierit	Mordenit	Willhendersonit

Galerie de imagini

Scolecit

Ace de mezolit

Chabazit

Imagini preluate de la Wikimedia Commons, fără drepturi de autor

Bridgmanit

(Mg,Fe)SiO₃ -silicat de fier şi magneziu

• Engleză: Bridgmanit

Bridgmanitul este un mineral care, deşi are o importanţă foarte mare ca element constitutiv al planetei noastre, a primit o denumirea doar de curând (anul 2014).
Se crede că acest mineral este reprezintă 93% din mantaua inferioară mai sus de 2700 km şi astfel este probabil cel mai abundent de pe Pământ.

Descoperire

Meteoriţii, fiind expuşi la presiuni şi temperaturi ridicate în timpul impactului cu alte corpuri, conţin unele minerale a căror stabilitate nu le permite să existe decât în zonele mai adânci ale scoarţei terestre. Aprobat de International Mineralogical Association (Asociaţia Mineralogică Internaţională), noul mineral bridgmanit a fost descoperit în chondrita (un tip de meteorit) Tenham L6. Descoperirea este rezultatul unor cercetări ce au durat mai mult de jumătate de secol, în încercarea de a identifica şi caracteriza un eşantion natural al acestui mineral important.

Denumirea

Portretului lui Williams Bridgman

Mineralul a fost denumit bridgmanit (în engleză bridgmanite) la începutul lunii decembrie 2014 de către Chi Ma şi Oliver Tschauner în onoarea savantului Percy Williams Bridgman [21 aprilie 1882 Cambridge, Massachusetts, SUA - 20 august 1961 Randolph, New Hampshire, SUA], laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1946.

Referinţe

1. sciencemag com
2. mindat.com
3. dailymail.co.uk

Parisit

Parisit-(Ce) cu calcit

Ca(Ce,La)₂(CO₃)₃F₂-fluoro-carbonat de calciu, cu incluziuni de ceriu/neodim şi lantan

• Engleză: Parisite
• Italiană: Parisite
• Olandeză: Parisiet

Parisitul este un mineral care se găseşte foarte rar în natură. În structura sa sunt prezente două elemente aparţinând grupei lantanidelor, acestea fiind lantan şi ceriu. În ciuda rarităţii sale, acest mineral este foarte interesant şi în acest articol vom vedea câteva dintre caracteristicile sale.

Mineralul a fost identificat pentru prima dată în 1845 de către mineralogul J.J. Paris (de unde provine şi numele acestuia), fiind descoperit într-o mină de smaralde din Muzo, Columbia, America de Sud.

Caracteristici importante

Pe lângă aceste elemente mai rare, întâlnim în cadrul mineralului şi calciu, fluor şi radicali de carbonat . De asemenea, există o varietate a acestui mineral, cunoscut ca parisit-(Nd), doar că acesta din urmă conţine elementul neodim în loc de ceriu. Elementele rare îi conferă mineralului o culoare brună sau galben-maronie. Parisitul de neodim este albastru-cenuşiu.

Există şi alte minerale rare cu o compoziţie chimică asemănătoare; printre acestea se numără bastnäsitul, röntgenitul şi synchysitul. Parisitul poate fi găsit uneori în asociaţie cu acestea.

Habitusul cristalelor

Mineralul este foarte rar, însă de cele mai multe ori acesta se găseşte sub formă cristalină. Cristalele sale sunt adesea mici, cu un habitus mai puţin cunoscut; ele au o formă bipiramidală, fiecare piramidă având şase feţe. În acelaşi timp, şi cristalele prismatice sau romboedrice pot apărea.

Recomandări

Un eşantion din acest mineral, în cazul în care ajunge într-o colecţie de minerale, trebuie păstrat în cele mai bune condiţii; raritatea sa îi conferă o oarecare valoare financiară (însă nu foarte mare); acest mineral nu se găseşte de cumpărat de la orice comerciant de minerale, iar în cazul în care o persoană nu este sigură dacă un eşantion ar putea conţine cristale de parisit, ar trebui să apeleze numai la testele specializate.

Caracteristici

Parisitul este o combinaţie dintre carbonat şi fluorură, deci este din punct de vedere chimic un fluoro-carbonat. În funcţie de varietate, poate conţine calciu, plus pământurile rare lantan, ceriu sau/şi neodim. Cristalele sale sunt adesea trigonale (vezi Habitusul cristalelor pentru mai multe date). Parisitul are duritatea puţin sub jumătate pe Scara Mohs (4¹/₂), iar urma sa este albă (în ciuda culorii galben-maronie, brună sau albăstruie). Are spărtură concoidală şi prezintă un clivaj uşor de observat (definit).

Origini şi răspândire

Parisitul se găseşte în marne, pegmatite şi unele roci vulcanice alterate. Sursele cele mai importante ale mineralului sunt Hopfeldboden şi Salzburg, Austria; Muzo, Columbia (unde a fost descoperit); Mont Saint-Hilaire, Canada; Narsak, Groenlanda; Novara şi Piemont, Italia; San Gotthard, Elveţia. Se găseşte şi în SUA, în Montana şi Massachusetts.
"În România, parisitul se găseşte în masivul alcalin de la Ditrău, lângă Gheorgheni." Conform Revistei Comorile Pământului (DeAgostini, versiunea în română)

Parisit, smarald şi calcit

Fişă de caracterizare
Parisit
Clasă	Carbonaţi
Sistem de cristalizare	Trigonal
Habitus	Bipiramidal, cu şase feţe pentru fiecare piramidă; prismatic; romboedric;
Formulă chimică	Ca(Ce,La)2(CO3)3F2
Duritate	4 1/2
Densitate	4,36
Clivaj	Definit
Spărtură	Concoidală spre aşchioasă
Culoare	Brună, galben-maronie (Ce) albăstrui (parisit-(Nd))
Urmă	Albă
Luciu	Sticlos spre răşinos
Luminescenţă	Inexistentă

Atenţie! Dacă sunteţi în căutarea unor informaţii foarte detaliate, ştiinţifie, vizitaţi pagina despre parisit-ce şi parisit-nd de la mindat.org.

Minerale din România - 3 (Maramureş)

Mineralele din România - Partea a 3-a

"Minerale din Maramureş"

România e dotată cu un număr mare de specii minerale, caracterizate prin unicitatea morfologică şi prin frumuseţea lor greu de egalat. Conţinând toate tipurile de relief, în România se găseşte o gamă foarte variată de tipuri de roci şi de clase de minerale, astfel încât avem foarte multe de spus pe această temă.

În acest articol vom vorbi despre minele din zona Baia Mare-Maramureş şi unele dintre cele mai importante minerale care erau extrase aici; mai jos puteţi vedea harta Maramureşului şi localităţile unde erau exploatate zăcăminte.

Introducere

Barită şi realgar, Cavnic

Zona Maramureşului este una dintre zonele cu cele mai frumoase şi spectaculoase specii minerale de la noi din ţară, abundenţa de cristale fiind datorată în mare parte fostei activităţi magmatice intense ce a avut loc aici. Scoarţa terestră abundă aici în roci vulcanice, mai ales andezitice, care s-au format acum 8-15 milioane de ani.
Aici au avut de asemenea loc şi diverse fenomene hidrotermale, care împreună cu cele magmatice au dat naştere unor acumulări metalice, în alcătuirea cărora intră nu atât metale simple (cupru, zinc, antimoniu, plumb), cât şi metale preţioase (aur şi argint).

Minele din zonă

Probabil singurul aspect negativ referitor la această bogăţie minerală este faptul că nu mai poate fi arătată lumii. Toate eşantioanele şi specimenele minerale care sunt acum în colecţii şi care provin din Maramureş au fost scoase la lumină acum mulţi ani, când minele erau încă deshise. Acum, minele din zonă sunt închise.

Putem totuşi fi şi optimişti; dacă minele nu mai sunt deschise, asta însemnă că frumuseţea se conservă, în loc să fie transformată în industrie.

Barită şi realgar de la Cavnic

Dacă ne uităm în trecut, în perioada în care România a fost o mare putere industrială, remarcăm ce importanţă uriaşă a avut această zonă. De aici s-au extras în decursul a mai mult de două secole minereuri metalice conţinătoare de cupru, zinc, plumb, antimoniu , telur, indiu, etc, şi preţioasele metale: aur şi argint.

Mineralele se găsesc sub formă de filoane, foarte abundente în zona dintre localităţile Baia Sprie şi Şuior. Acest filoane aveau geode/druze de până la 25 de centimetri, care conţineau minerale bine cristalizate. De obicei, acestea erau cristale de cuarţ, calcit, gips în asociaţie cu sulfuri sau carbonaţi. 

Minerale din zonă

Probabil unul dintre cele mai interesante minerale din zona Maramureşului este cuarţul de Valea Roşie, care poate fi considerat de fapt ca fiind ametist, deoarece incluziunile pe care le are acesta îi conferă culoarea tipică de ametist.
Următoarea listă conţine mineralele care pot fi găsite în zona Maramureşului:

La Herja

• Pirotină, sub formă de trandafiri, în interiorul
• Stibină, în geode, cu habitus prismatic
• Sfere de calcit alb, sau jumătate alb-jumătate negru, cu diametrul de aprox. 10 cm
• Galenă cu cristale de până la 4 cm
• Berthierit, ce formează agregate cu aspect acicular
• Jamesonit şi semseyit 
• Alte minerale: boulangerit, covellină, siderit

Cavnic

Rodocrozit cu cuarţ de la Cavnic

• Geode cu cuarţ, calcit şi mai rar gips, cu cristale transparente de până la 1 m
• Tetraedrit, care este asociat cu cuarţul şi calcitul
• Calcedonie bleu, sub formă de agregate botroidale (la sud de Cavnic, la Trestia)
• "Calcitul de Gavra", denumit după filonul Gavra din Cavnic, este un calcit sub formă de pseudomorfoze după cuarţ
• Minerale de cupru: calcopirită, covellină, cupru nativ, malachit; de plumb: sfalerit, galenă; şi de fier: pirită, hematit, marcasită, siderit
• Alte minerale: azurit, argentit, adular, dolomit, fluorină, jamesonit, natrolit, molibdenit, realgar, rodocrozit, smithsonit, stibină, wolframit, wawellit.

Baia Sprie

Bournonit de la Baia Sprie

• Geode de cuarţ, calcit şi gips.
• Stibină cu habitus acicular, asociate cu cristale albe de baritină
• Baritină roşie, cu cristale mari, de până la 6 cm pe muchie
• Argintul şi mineralul său, argentitul
• Aur nativ
• Alte minerale: anglezit, auripigment, sfalerit, bournonit, boulangerit, cinabru, covellină, dolomit, ferberit, hematit, jamesonit, marcasită, pirită, pirotină, piroluzit, proustit, realgar, rodonit, siderit, stibină, sulf nativ, wolframit.

Băiuţ

• Stibină cu cristale scurt-prismatice
• Alte minerale: aragonit, cinabru, eritrină, ferberit, marcasită, natrolit, pirargirit, realgar, siderit.

Barită şi jamesonit din Baia Mare

Alte localităţi

• Ilba: Anglezit, argentit, aur nativ, blendă, cinabru, cobaltit, cupru nativ, fluorină, jamesonit, marcasită, piroluzit, rodonit
• Baia Mare:Argint, adular, auripigment, sfalerit, galenă, jamesonit, scheelit
• Nistru: Ametist, calcopirită
• Săsar: Corindon, pirită, proustit
• Turţ: Ametist, siderit

Muzee

În Baia Mare este deschis Muzeul de Mineralogie, unde poate fi observată o colecţie impresionantă de minerale adunate de la toate minele din zona Maramureşului. Vizitaţi site-ul muzeului.

De asemenea, şi la Muzeul Naţional din Bucureşti se găsesc numeroase eşantioane aduse din zona Baia Mare. Vizitaţi site-ul muzeului.

Hărţi

Faceţi clic pe următoarele hărţi ca să le măriţi.

Aici găsiţi o listă completă a mineralelor de la noi din ţară.

CLIC PENTRU PARTEA A II- A

CLIC PENTRU PARTEA A IV-A

Minerals from Romania - 1

Minerals from Romania - Part 1 (Introduction)

Romania has a great number of mineral species, characterized mainly by their morphological uniqueness and by their beauty, that is hardly found at other mineral samples over the world. Containing all the types of relief, Romania has a wide range of types of rocks and minerals classes, therefore we have to admit that we have a lot to talk about on this topic. 

Pyrrhotite (**)

As I already said, in Romania, the mineral diversity is so great that we can find there all the 11 mineral classes, the types counting ca. a quarter of total mineral species that we found in nature (that is ca. 4000 species). This is the immediate cause of the complex geological structure of the country.

In Romania, there are both old geological formations (dating 600 millions years ago, from the period of Precambrian), and young geological formations (such as The Danube Delta and the deposits of the rivers).
The majority of the minerals that we can find in Romania belong to the following mineral classes: sulfides, sulfosalts and silicates.

Geological stages

Semseyit, Baia Mare

During this vast mineralogical and geological development, we can find two very important stages of development: the period that lasted from Cretaceous until Paleogene and the period of Miocene. 
The first period or stage (which began in Cretaceous, 140-65 million years ago and lasted until Paleogene, 65-55 million years ago) is represented by a very significant magmatic activity, which led to the formation of a kind of rocks that are known today as banatites. The second period (24-5 million years ago) is represented by the intense activity of the volcanic formations that were forming in the area of the West Carpathians and of the "Metaliferi" Mountains, where andesites predominate now. The minerals that formed during these stages are usually crystalline aggregates, known in Romania as "flori de mină" (translated directly as "Mine flowers"). There are known over 30 such unique minerals that we can find over the territory of Romania. Furthermore, in Romania were discovered quite many new mineral species, and you can see some of them in the following table:

                                    Mine flowers from Romania (*)

Alabandite (Săcărâmb - 1784/1832)	Alloclasite (Oraviţa - 1868)
Andorite (Baia Sprie - 1892)	Ludwigite (Ocna de Fier - 1874)
Nagyagite (Săcărâmb - 1767/1845)	Petzite (Săcărâmb - 1842/1845)
Pseudobrookite (Uroiu - 1878)	Rhodochrosite (Cavnic - 1780/1813)
Semseyite (Baia Sprie - 1881)	Sylvanite (Baia de Arieş - 1786/1835)
Tellurium (Zlatna - 1785/1798)	Whewellite (Cavnic - 1852)

(*) In the table are depicted the places where the minerals were discovered and the years when they were described and  when they got their actual names.

Rhodochrosite from Cavnic, Maramureş

Baia Mare

The Maramureş area is very rich in mineral species, that is mainly due to the former volcanic activities that took place there. Here we can find minerals with unique crystals, with a wide range of colors, belonging from a wide number of mineral classes.
Between the most interesting minerals from Baia Mare there are the amethist (Valea Roşie),  the gold (Cavnic), the chalcedony (Trestia), quartz, calcite, chalcopyrite (Baia Sprie, Băiuţ), rhodochrosite, stibine, pyrrhotite, pyrite, sphalerite, gypsum, baritine, baryte, siderite, marcasite, vivianite and wolframite.

The Metaliferi Mountains

A great part of the specimens that come from the area of the Metaliferi Mountains have inclusions of native gold, the most important places being Musariu, Valea Morii, Brădişor, Hondol and Ormindea. In the XIX century, the amethist from Vălişoara was one of the most appreciated in the whole Europe.

Gold from Roşia Montană

Banat

In this region we have a prevalent type of rock, known as skarns (in this category are the pyroxenes and the garnets) and the minerals associated with them (magnetite, hematite, etc.). Here, the most common minerals that are considered to be "min flowers" are the realgar, the malachite, the wollastonite and the gehlenite, which have a very beautiful appereance and therefore they are perfect for mineral collections.

Other areas

Beside these well-known areas, which are truly the most important, there are other areas that contain special minerals. "Pădurea Craiului" was a significant centre for the extraction of bauxite, and the Oriental Carpathians were used for a very big period of time for the extraction of the ores containing copper  and other metals, of  barite and amber. From the Meridional Carpathians were extracted ores that didn't contain metals, such as the kyanite, the spodumene, the garnets, the staurolite and the beryl. The Subcarpathians are still great areas for the extraction of salt, oil and natural gases, and we have the same situation in the Transylvanian Basin, where salt and gases are extracted in industrial quantities. Dobrogea is a great place for chalk and phosphorites extraction.

Nagyagit from Săcărâmb

Museums and other places

In many parts of Romania, the museums manage to preserve and show the greatest treasures of the Romanian minerals. There is a great number of such museums in Romania, the most beautiful and important being the ones from Baia Mare, Cluj, Ocna de Fier, Bucureşti, Arad, Cheia-Prahova and Colţi (where are exposed unique amber samples).
Also, because of the well-known salt-extraction tradition, many salt mines are still working and opened for the public small museums or touristic centers. The most important are: Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna and Ocnele Mari. Slănic Moldova is an important town because of the unique mineral springs, which are used for a wide range of illnesses. In Ploieşti is opened oil museum, since in Romania has been established the first large oil refinery in the world, in 1856.

(**) The images that have this sign don't depict minerals extracted from Romania. 

CLICK HERE TO SEE THE PART II IN ROMANIAN