Minerale din România - 3 (Maramureş)

Mineralele din România - Partea a 3-a

"Minerale din Maramureş"

România e dotată cu un număr mare de specii minerale, caracterizate prin unicitatea morfologică şi prin frumuseţea lor greu de egalat. Conţinând toate tipurile de relief, în România se găseşte o gamă foarte variată de tipuri de roci şi de clase de minerale, astfel încât avem foarte multe de spus pe această temă.

În acest articol vom vorbi despre minele din zona Baia Mare-Maramureş şi unele dintre cele mai importante minerale care erau extrase aici; mai jos puteţi vedea harta Maramureşului şi localităţile unde erau exploatate zăcăminte.

Introducere

Barită şi realgar, Cavnic

Zona Maramureşului este una dintre zonele cu cele mai frumoase şi spectaculoase specii minerale de la noi din ţară, abundenţa de cristale fiind datorată în mare parte fostei activităţi magmatice intense ce a avut loc aici. Scoarţa terestră abundă aici în roci vulcanice, mai ales andezitice, care s-au format acum 8-15 milioane de ani.
Aici au avut de asemenea loc şi diverse fenomene hidrotermale, care împreună cu cele magmatice au dat naştere unor acumulări metalice, în alcătuirea cărora intră nu atât metale simple (cupru, zinc, antimoniu, plumb), cât şi metale preţioase (aur şi argint).

Minele din zonă

Probabil singurul aspect negativ referitor la această bogăţie minerală este faptul că nu mai poate fi arătată lumii. Toate eşantioanele şi specimenele minerale care sunt acum în colecţii şi care provin din Maramureş au fost scoase la lumină acum mulţi ani, când minele erau încă deshise. Acum, minele din zonă sunt închise.

Putem totuşi fi şi optimişti; dacă minele nu mai sunt deschise, asta însemnă că frumuseţea se conservă, în loc să fie transformată în industrie.

Barită şi realgar de la Cavnic

Dacă ne uităm în trecut, în perioada în care România a fost o mare putere industrială, remarcăm ce importanţă uriaşă a avut această zonă. De aici s-au extras în decursul a mai mult de două secole minereuri metalice conţinătoare de cupru, zinc, plumb, antimoniu , telur, indiu, etc, şi preţioasele metale: aur şi argint.

Mineralele se găsesc sub formă de filoane, foarte abundente în zona dintre localităţile Baia Sprie şi Şuior. Acest filoane aveau geode/druze de până la 25 de centimetri, care conţineau minerale bine cristalizate. De obicei, acestea erau cristale de cuarţ, calcit, gips în asociaţie cu sulfuri sau carbonaţi. 

Minerale din zonă

Probabil unul dintre cele mai interesante minerale din zona Maramureşului este cuarţul de Valea Roşie, care poate fi considerat de fapt ca fiind ametist, deoarece incluziunile pe care le are acesta îi conferă culoarea tipică de ametist.
Următoarea listă conţine mineralele care pot fi găsite în zona Maramureşului:

La Herja

• Pirotină, sub formă de trandafiri, în interiorul
• Stibină, în geode, cu habitus prismatic
• Sfere de calcit alb, sau jumătate alb-jumătate negru, cu diametrul de aprox. 10 cm
• Galenă cu cristale de până la 4 cm
• Berthierit, ce formează agregate cu aspect acicular
• Jamesonit şi semseyit 
• Alte minerale: boulangerit, covellină, siderit

Cavnic

Rodocrozit cu cuarţ de la Cavnic

• Geode cu cuarţ, calcit şi mai rar gips, cu cristale transparente de până la 1 m
• Tetraedrit, care este asociat cu cuarţul şi calcitul
• Calcedonie bleu, sub formă de agregate botroidale (la sud de Cavnic, la Trestia)
• "Calcitul de Gavra", denumit după filonul Gavra din Cavnic, este un calcit sub formă de pseudomorfoze după cuarţ
• Minerale de cupru: calcopirită, covellină, cupru nativ, malachit; de plumb: sfalerit, galenă; şi de fier: pirită, hematit, marcasită, siderit
• Alte minerale: azurit, argentit, adular, dolomit, fluorină, jamesonit, natrolit, molibdenit, realgar, rodocrozit, smithsonit, stibină, wolframit, wawellit.

Baia Sprie

Bournonit de la Baia Sprie

• Geode de cuarţ, calcit şi gips.
• Stibină cu habitus acicular, asociate cu cristale albe de baritină
• Baritină roşie, cu cristale mari, de până la 6 cm pe muchie
• Argintul şi mineralul său, argentitul
• Aur nativ
• Alte minerale: anglezit, auripigment, sfalerit, bournonit, boulangerit, cinabru, covellină, dolomit, ferberit, hematit, jamesonit, marcasită, pirită, pirotină, piroluzit, proustit, realgar, rodonit, siderit, stibină, sulf nativ, wolframit.

Băiuţ

• Stibină cu cristale scurt-prismatice
• Alte minerale: aragonit, cinabru, eritrină, ferberit, marcasită, natrolit, pirargirit, realgar, siderit.

Barită şi jamesonit din Baia Mare

Alte localităţi

• Ilba: Anglezit, argentit, aur nativ, blendă, cinabru, cobaltit, cupru nativ, fluorină, jamesonit, marcasită, piroluzit, rodonit
• Baia Mare:Argint, adular, auripigment, sfalerit, galenă, jamesonit, scheelit
• Nistru: Ametist, calcopirită
• Săsar: Corindon, pirită, proustit
• Turţ: Ametist, siderit

Muzee

În Baia Mare este deschis Muzeul de Mineralogie, unde poate fi observată o colecţie impresionantă de minerale adunate de la toate minele din zona Maramureşului. Vizitaţi site-ul muzeului.

De asemenea, şi la Muzeul Naţional din Bucureşti se găsesc numeroase eşantioane aduse din zona Baia Mare. Vizitaţi site-ul muzeului.

Hărţi

Faceţi clic pe următoarele hărţi ca să le măriţi.

Aici găsiţi o listă completă a mineralelor de la noi din ţară.

CLIC PENTRU PARTEA A II- A

CLIC PENTRU PARTEA A IV-A

Minerale din România - 2

Mineralele din România - Partea a 2-a

România e dotată cu un număr mare de specii minerale, caracterizate prin unicitatea morfologică şi prin frumuseţea lor greu de egalat. Conţinând toate tipurile de relief, în România se găseşte o gamă foarte variată de tipuri de roci şi de clase de minerale, astfel încât avem foarte multe de spus pe această temă.

În acest articol vom vorbi despre cele mai importante zone geologice şi mineralogice din România. Mai jos puteţi cerceta o hartă a acestora;

Date generale

Vezelyit din Ocna de Fier, BANAT

După cum ştim cu toţii, România, ţara noastră minunată, este situată în partea sud-estică a continentului european, având o suprafaţă destul de mare, de 237 000 de km², care o plasează printre cele mai mari din Europa. România se învecinează cu Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, având de-a lungul a aproximativ 180 de km ieşire la Marea Neagră.

Munţii

Munţii Carpaţi sunt foarte importanţi. Reprezintă sub o treime din suprafaţa ţării, lanţul muntos pornind
din nordul acesteia şi continuându-se până la graniţa cu Serbia, unde sunt tăiaţi de către fluviul Dunărea.
Munţii Carpaţi au mai multe ramificiaţii, cei mai bogaţi în minerale fiind Carpaţii Occidentali şi partea nordică a Carpaţilor Orientali (Maramureş).

Petrolul şi sarea

Platoul continental al Mării Negre este una dintre sursele indispensabile de petrol de pe teritoriul ţării noastre. Împreună cu celelalte resurse de petrol din Carpaţii Meridionali şi din Carpaţii Orientali, producţia de petrol la nivel naţional pe un an este de aproximativ 6 milioane de tone.

De asemenea, România este o mare exportatoare de sare, la noi în ţară fiind nu mai puţin de doisprezece saline active. Cele mai cunoscute sunt Slănic Prahova, Praid şi Târgu Ocna.

Cristal de stâncă din Cavnic

Bogăţiile din Maramureş

Florile de mină, aşa cum sunt cunoscute în nordul ţării, în zona Băii Mari, sunt cele mai frumoase şi bogate eşantioane minerale găsite la noi în ţară. Astăzi, minele nu mai sunt funcţionale, aşadar toate mineralele extrase au o valoare extraordinară, atât estetică cât şi financiară.

După cum am văzut şi data trecută, printre cele mai interesante minerale din zona Baia Mare se numără andoritul, ametistul, aurul nativ (Cavnic), calcedonia, cuarţul, calcitul, calcopirita (Baia Sprie, Băiuţ), rodocrozitul, stibina, pirotina (Herja), pirita, blenda, gipsul, baritina, semseyitul, sideritul, marcasita, vivianitul şi wolframitul.

De asemenea, nici Banatul, cu skarnele, nu se află mai prejos, însă această regiune a fost studiată mai pe larg în cadrul primei postări.

Hartă

Notă: Această hartă a fost realizată după modelul DeAgostini, Revista Comorile Pământului, 2010-2012, secţiunea "Activitate practică", fişa nr. 11-12, Pe urmele mineralelor: România.

CLIC PENTRU PARTEA I

CLIC PENTRU PARTEA A III-A

Minerale din România - 1

Mineralele din România - Partea 1 (Introducere)

România e dotată cu un număr mare de specii minerale, caracterizate prin unicitatea morfologică şi prin frumuseţea lor greu de egalat. Conţinând toate tipurile de relief, în România se găseşte o gamă foarte variată de tipuri de roci şi de clase de minerale, astfel încât avem foarte multe de spus pe această temă.

Pirotină (**)

După cum am spus, în România, diversitatea minerală este atât de mare încât regăsim toate cele 11 clase de minerale, reprezentând aproximativ un sfert din totalitatea speciilor regăsite în natură (adică aproximativ 4000 de specii). Aceasta este cauza directă a structurii geologice complexe.

În România avem formaţiuni geologice atât vechi (de acum 600 de milioane de ani, din Precambrian), cât şi foarte noi (cum ar fi Delta Dunării şi aluviunile râurilor).

Majoritatea mineralelor pe care le regăsim în România aparţin claselor: sulfurilor, sulfosărurilor şi a silicaţilor.

Etape geologice

Semseyit, Baia Mare

În cadrul acestei vaste dezvoltări mineralogice şi geologice, regăsim două etape de dezvoltare foarte importante: perioada dintre Cretacic şi Paleogen şi perioada Miocenului.

Prima perioadă sau etapă (care a început în Cretacic, acum 140-65 de milioane de ani şi s-a încheiat în Paleogen, acum 65-55 de milioane de ani) este reprezentată de o activitate magmatică intensă, în urma căreia au rezultat în mare parte roci cunoscute sub numele de banatite, iar cea de-a doua perioadă (cu 24-5 milioane de ani în urmă) este reprezentată de activitatea formaţiunilor vulcanice din zona Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Metaliferi, unde predomină andezitele.

Mineralele care au luat naştere în cadrul acestor perioade de timp se găsesc sub forma unor agregate cristaline, astăzi cunoscute pe larg ca flori de mină. Se cunosc peste 30 de specii de astfel de minerale unice găsite pe teritoriul Românesc. De asemenea, la noi în ţară au fost descoperite destul de multe specii noi de minerale, printre care puteţi vedea mai jos:

                                    Flori de mină din România (*)

Alabandină (Săcărâmb - 1784/1832)	Alloclazit (Oraviţa - 1868)
Andorit (Baia Sprie - 1892)	Ludwigit (Ocna de Fier - 1874)
Nagyagit (Săcărâmb - 1767/1845)	Petzit (Săcărâmb - 1842/1845)
Pseudobrookit (Uroiu - 1878)	Rodocrozit (Cavnic - 1780/1813)
Semseyit (Baia Sprie - 1881)	Silvanit (Baia de Arieş - 1786/1835)
Telur (Zlatna - 1785/1798)	Whewellit (Cavnic - 1852)

(*) În tabel sunt localităţile unde au fost descoperite mineralele şi anii în care au fost descrise şi în care au primit denumirea din prezent

Rodocrozit de la Cavnic, Maramureş

Baia Mare

Maramureşul este o regiune foarte bogată în specii minerale, în mare parte din cauza fostei activităţi vulcanice. Aici se găsesc minerale cu cristale deosebite, cu diverse culori, din diverse clase de minerale. Printre cele mai interesante minerale din zona Baia Mare se numără ametistul (Valea Roşie), aurul nativ (Cavnic), calcedonia (Trestia) cuarţul, calcitul, calcopirita (Baia Sprie, Băiuţ), rodocrozitul, stibina, pirotina, pirita, blenda, gipsul, baritina, sideritul, marcasita, vivianitul şi wolframitul.

Munţii Metaliferi

Foarte multe eşantioane care provin din zona Munţilor Metaliferi au incluziuni de aur nativ, cele mai importante localităţi fiind Musariu, Valea Morii, Brădişor, Hondol şi Ormindea. În secolul al XIX-lea, ametistul de la Vălişoara era printre cele mai apreciate din Europa.

Banatul

Aur nativ de la Roşia Montană

În această regiune sunt foarte răspândite skarnele (printre care piroxenii, granaţii) şi mineralele asociate acestora (magnetitul, hematitul, etc.). Aici, cele mai răspândite minerale care se pot prezenta sub forma florilor de mină sunt realgarul, malachitul, wollastonitul şi gehlenitul, care au un aspect perfect pentru a intra în unele colecţii.

Alte zone

În afară de acestea, care sunt de departe cele mai importante, mai sunt şi alte zone care conţin minerale deosebite. Pădurea Craiului a fost un centru important pentru extragerea bauxitei, iar din Carpaţii Orientali au fost extrase pentru mult timp minereuri conţinătoare de cupru şi alte metale, baritină şi chihlimbar. Din Carpaţii Meridionali s-au extras minerale nemetalifere, printre care se numără distenul, spodumenul, granaţii, straurolitul şi berilul. Subcarpaţii încă reprezintă zone importante de extracţie a sării, petrolului şi a gazelor naturale, însă nici Bazinul Transilvaniei nu se află mai prejos, fiind extrase în cantităţi mari sarea şi gazele. Dobrogea este foarte importantă datorită depozitelor de cretă şi fosforite.

Nagyagit de la Săcărâmb

Muzee şi locuri

În multe locuri din România, muzeele reuşesc să conserve şi să expună comorile minerale deosebite ale ţării noastre. Printre cele mai importante muzee se numără cele de la Baia Mare, Cluj, Ocna de Fier, Bucureşti, Arad, Cheia-Prahova şi Colţi (eşantioane unice de chihlimbar). 

De asemenea, datorită tradiţiei de extracţie a sării, multe saline încă funcţionează şi şi-au deschis muzee sau centre turistice. Cele care se remarcă sunt: salina Praid, salina Slănic Prahova, salina Târgu Ocna şi Ocnele Mari. Şi Slănic Moldova este o localitate importantă datorită izvoarelor minerale care sunt folosite pentru o gamă largă de boli.

La Ploieşi a fost deschis un muzeu al petrolului, întrucât la noi în România a fost înfiinţată prima rafinărie de petrol, în anul 1856.

(**) Imaginile notate astfel nu sunt extrase din România.

CLIC PENTRU PARTEA A DOUA