Lazurit

Lapis lazuli, denumit şi lazurit, este folosit încă din Antichitate ca piatră decorativă. Până şi mormântul tânărului faraon Tutankamon era decorat cu această piatră albastră superbă. Numele are mai multe origini: latină (unde lapis înseamnă piatră, iar lazulum albastru), persană (lashuward înseamnă ca cerul) sau din arabă (lazhward înseamnă albastru).

IMITAŢII
Lazuritul poate fi imitat prin încălzirea caolinului cu carbonat de sodiu şi sulf. Mai există şi jasp colorat artificial, care se aseamănă cu lazuritul. La fel sunt folosite şi magnezitul şi howlitul.

UTILIZĂRI
Lazuritul este folosit în scop decorativ, este tăiat în stil caboşon, pentru mărgele şi gravuri. După cum am zis, el este folosit de foartă multă vreme.

RECOMANDĂRI
Evitaţi contactul cu apa sau cu acizii. Acestea pot distruge lazuritul. Lazuritul se mai descompune în acid clorhidric, iar în urma acesteia se degajă H2S-acid sulfhidric. Este important să mai ştiţi că acesta colorează flacăra în verde.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
LAZURIT

• Clasă: silicaţi, subclasa tectosilicaţi
• Sistem de cristalizare: cubic
• Formulă chimică: (Na2Ca)7-8(Al,Si)12(O,S)24[SO4,Cl2,(OH)2]
• Duritate: 5- 5 jumatate
• Densitate: 2,38
• Spărtură: neregulată
• Culoare: albastru-indigo
• Urmă: albastră
• Luciu: sticlos, mat
• Luminescenţă: oranj, albastru, roz