Albit şi cristale de cuarţ din Pakistan |
- Germană: Albit
- Engleză: Albite
- Italiană: Albite
- Spaniolă: Albita
- Franceză: Albite
- Poloneză: Albit
- Olandeză: Albiet
Albitul este un feldspat plagioclaz, aparţinând subclasei tectosilicaţilor. Deşi numele său conţine "alb-" şi este de cele mai multe ori alb, mineralul poate avea diverse culori, care variază de la roşu şi verde până la gri şi albastru. Albitul a fost descris prima dată în anul 1815, pe baza unor eşantioane descoperite în Finnbo, Falun, Suedia.
Este un mineral formator al rocilor magmatice, fiind adesea întâlnit în granite, sienite, andezite şi pegmatite.
Într-adevăr, denumirea de albit are de a face cu culoarea albă. Însă, este evident că numele mineralului nu a fost preluat din română, ci din latinescul albus.
Origini şi răspândire
Date importante şi etimologie
Fiind un feldspat plagioclaz, albitul ia naştere în urma răcirii magmelor şi lavei, formând şi o sere de soluţie solidă. În cadrul acesteia, pe măsură ce scade temperatura, sodiul ia treptat locul calciului din structura chimică a mineralului, astfel putându-se forma mineralul anortit.Este un mineral formator al rocilor magmatice, fiind adesea întâlnit în granite, sienite, andezite şi pegmatite.
Într-adevăr, denumirea de albit are de a face cu culoarea albă. Însă, este evident că numele mineralului nu a fost preluat din română, ci din latinescul albus.
Albit cu lepidolit, din Afghanistan |
Albitul este un mineral comun care intră în componenţa rocilor magmatice. Zăcămintele cele mai preţuite şi de bună calitate se găsesc în regiunea Mont Blanc din Elveţia şi din nordul Italiei. Printre mineralele asociate acestuia se numără cuarţul şi egirinul.
La noi în ţară, cele mai frumoase cristale de albit se găsesc în Munţii Parâng.
Caracteristici
Albitul este un silicat, aparţinând subclasei tectosilicaţilor. Este de asemenea un feldspat, fiindcă intră în alcătuirea rocilor şi a luat naştere datorită activităţii magmatice la adâncime. De regulă conţine elementele metalice sodiu şi aluminiu, dar există cazuri când sodiul poate fi înlocuit de o cantitate mică de calciu. Cristalele sale aparţin sistemului de cristalizare triclinic.
Poate avea diverse culori, însă de cele mai multe ori este alb, incolor, sau cu diverse impurităţi care îi conferă culorile albastru, verde, gri şi roşu. Duritatea sa este de 6 - 6 1/2.
Fişă de caracterizare | |
Albitul | |
Clasă | Silicaţi (tectosilicaţi) |
Sistem de cristalizare | Triclinic |
Habitus | - |
Formulă chimică | NaAlSi3O8 |
Duritate | 6 -> 6 1/2 |
Densitate | 2,6 ->2,63 |
Clivaj | Perfect |
Spărtură | Neregulată spre concoidală |
Culoare | Incolor, alb, albastru, roşiu, verde, gri |
Urmă | Albă |
Luciu | Sticlos |
Luminescenţă | Inexistentă |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Salut! aştept comentariile voastre referitoare la postare şi blog!