Lemn opalizat

SiO2·nH20; unde n poate ajunge la 21-bioxid de siliciu cu molecule de apă

Lemnul opalizat (denumit şi opal de lemn sau lemn silicifiat) se formează în momentul în care materiile lemnoase provenite de la copaci au fost uscate, îngropate şi înlocuite de silice. Cel mai interesant la aceste minerale este faptul că inelele copacilor, văzute prin tăiere, sunt păstrate şi arată excepţional. În unele zone din lume, există adevărate păduri pietrificate, cum ar fi în statul Arizona, din SUA.

VECHIME
Lemnul opalizat se formează din copacii care au trăit cu multă vreme înainte, adică aproximativ acum 20 de milioane de ani, dar sunt vechimi care datează de acum 200 de milioane de ani. Bucăţile de lemn rupte din copaci şi uscate au fost depuse şi acoperite cu straturi de sediment, iar materialul lemnos a fost înlocuit de silice.

INELELE
Inele concentrice ale fostului copac sunt adesea vizibile. Uneori, acest inele pot fi observate împreună cu incluziuni. Acestea pot fi fosilele unor viermi care au trăit în copacul respectiv.

UTILIZĂRI
Lemnul opalizat este folosit în principal pentru design, pentru decorare, pentru scrumiere, cutii sau diferite obiecte de mobilier.

RĂSPÂNDIRE
Cel mai mare parc, sau zăcământ de lem opalizat din lume se află în statul Arizona, din SUA, şi se numeşte Parcul Naţional Pădurea Pietrificată. Printre alte locuri menţionăm: Patagonia(Argentina), Cairo (Egipt), Auvergne (Franţa), Sardinia (Italia), Madagascar şi Uruguay.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
LEMNUL OPALIZAT

• Clasă: oxizi
• Sistem de cristalizare: amorf (nu cristalizează)
• Habitus: fără
• Formulă chimică: SiO2·nH20; unde n poate ajunge la 21
• Duritate: între 5 jumătate şi 6 jumătate
• Densitate: 2-2,55
• Clivaj: inexistent
• Spărtură: concoidală
• Culoare: brună
• Urmă: albă
• Luciu: sticlos sau răşinos
• Luminescenţă: galbenă sau verde

Amazonit

Cu o mare întârziere, pe 15 aprilie 2011, vineri, a venit şi numărul 30 de la Comorile Pământului. Mineralul primit este bineînţeles, amazonitul, despre care voi scrie în cele ce urmează;
Amazonitul este numele unui mineral cu o culoare albastră-verde de calitate gemologică, fiind un membru al grupului feldspaţilor.
Deşi numele mineralului amazonit duce cu gândul spre fluviul amazon, singura legătură este culoarea amândurora verde-albăstruie, ci nu faptul că mineralul se găseşte pe lângă amazon. Amazonitul se găseşte în Brazilia, însă nu au fost semnalate urme ale acestui mineral pe lângă fluviul cu acelaşi nume.

MINERAL ALCALIN
Din punct de vedere chimic, amazonitul are formula chimică KAlSi2O3. Din acest lucru rezultă că amazonitul este un feldspat alcalin (conţine un metal din grupa metalelor alcaline, iar în acest caz, mineralul conţine potasiu). Ortoclazul are aceeaşi formulă chimică, dar cristalizează diferit.

Culoarea tot mai închisă a acestor minerale poate fi datorată impurităţilor de plumb conţinute. Această varietate cu impurităţi de plumb se numeşte microlin, şi se întâlneşte într-o varietate de roci magmatice, care s-au format prin răcirea şi solidificarea unei topituri silicatice numite magmă.

MINERAL DECORATIV!
Duritatea amazonitului este de 6-6 jumătate, ceea ce înseamnă că NU este considerat piatră preţioasă sau semipreţioasă. În ciuda acestor fapte, el este utilizat ca mineral decorativ, iar adesea, cristalele conţin viniţşoare galbene, ce înfrumuseţează piatra atunci când este şlefuită.
El este gravat în caboşon şi camee.
Amazonitul este foarte apreciat de colecţionari, deoarece are o culoare foarte frumoasă, plăcută oricui.
În plus, microlinul formează cele mai mari cristale cunoscute!

TESTE
Singurul acid în care amazonitul este solubil, este acidul fluorhidric (ATENŢIE! ESTE UN ACID FOARTE PERICULOS. TREBUIE FOLOSIT CU GRIJĂ!) şi nu se topeşte expus unei flăcări.

ORIGINI ŞI RĂSPÂNDIRE
Amazonitul este o varietate a microlinului şi alături de ceilalţi feldspaţi se găseşte în roci magmatice plutonice. Acestea s-au format prin consolidarea magmei la mare adâncime. Principalele roci în care se găseşte sunt cele granitice şi sienitice (adică în roci granite şi sienite). Când microlinul concreşte împreună cu cuarţul, formează o rocă numită granit grafic.
Amazonitul se mai găseşte în şisturi şi roci metamorfice.

Răspândire: Minas Gerais (Brazilia), Insula Baffin (insulă în Canada), Ontario şi Quebec (tot în Canada), India, Madagascar, Kazahstan, Mexic, m-ţii Ural (Rusia), Tanzania, Zimbabwe şi Colorado, Dakota şi Virginia (SUA).

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
AMAZONIT

• Clasă: silicaţi
• Sistemul de cristalizare: triclinic
• Formulă chimică: KAlSi2O3
• Duritate: 6-6 jumătate
• Densitate: 2,55-2,63
• Clivaj: perfect
• Spărtură: neregulată
• Culoare: verde, verde-albăstrui
• Urmă: albă
• Luciu: sticlos
• Luminescenţă: inexistentă