Colecţia personală de minerale I

Încep seria de postări Colecţia personală prin a vă arăta cele mai frumoase minerale de metale (şi nu numai) pe care le am în colecţie. Nu o să mă pierd cu vorbitul, aşa că puteţi mai bine să priviţi:

Blendă, cuarţ şi pirită

Cuarţ, covellină şi pirită

Blendă, sfalerit, pirită şi calcit

Sulfosărurile din colecţie

Cuarţ cu pirită

Calcopirită

Sfalerit, calcit, cuarţ şi pirită

Câţiva carbonaţi

Smarald

Crisocola 

Cobaltocalcitul (carbonat de cobalt)

Ceruzitul (carbonat de plumb)

Aragonitul (carbonat de calciu)

Barita

Celestina

Halitul

Gipsul

Fluorina

Lepidolit

K(Li, Al)3(Si, Al)4O10(F,OH)2-silicat de aluminiu, litiu, potasiu flor şi urme de rubidiu.

Lepidolitul-numit şi mică de litiu datorită conţinutului său de litiu, un element rar- este un filosilicat de culoare roz, galbenă, gri, mov sau albă.
Lepidolitul este unul dintre puţinele minerale cu urme de rubidiu în compoziţia sa, deci este folosit la datarea radioactivă.

Ca la majoritatea mineralelor, numele său provine din limba greacă, unde ,,lepis" înseamnă ,,solz", şi face referire la aspectul lepidolitului, prea cunoscut la toate micele.

UTILIZAREA LITIULUI
Litiul este un element metalic rar, fiind cel de-al treilea element din Sistemul Periodic.
După ce este extras din lepidolit (lepidolitul este o sursă foarte importantă a acestui element, ceea ce îl clasifică în grupa ,,mineralelor industriale"), litiul foloseşte la fabricarea bateriilor, a sticlei, a diferitelor aliaje, dar şi a obiectele ceramice.



VALOARE CA BIJUTERIE
Deoarece este un mineral şi cu un deosib aspect, lepidoliul este uneori şlefuit în forme decorative, cu toate că duritatea sa este prea scăzută pentru a putea fi folosit la bijuterii.

TESTE ŞI RECOMANDĂRI
Lepidolitul conţine litiu, după cum ştim deja, deci, va colora o flacără în culoarea roşie.
O proprietate interesantă a lepidolitului este insolubilitatea în acizi, ceea ce poate ajuta la curăţarea sa de alte impurităţi minerale.

MINERALE ASOCIATE
Mineralele cu care se asociază lepidolitul sunt ambligonitul, spodumenul şi varietăţile din grupa turmalinei, sau pe lângă filoane de staniu.

ORIGINI ŞI RĂSPÂNDIRE
Lepidolitul provine din rocile magmatice de adâncime, fiind întâlnit des în rocile acide, precum granite şi pegmatite.
Surse mari de exploatare a lepidolitului, în lume, sunt: Manitoba (Canada), Rozna (Cehia), Livorto (Italia), Uto (Suedia) şi în ţări ca Japonia, Madagascar, Mozambic şi SUA (în acest caz, la Pala- California, Brown Derby- Colorado, Connecticut, Maine şi New Mexico.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
LEPIDOLIT

• Clasă: silicaţi, filosilicaţi, mice
• Sistem de cristalizare: monoclinic
• Formulă chimică: K(Li, Al)3(Si, Al)4O10(F,OH)2 cu urme de rubidiu
• Duritate: 2 jumătate-3
• Densitate: 2,8-3,3
• Clivaj: perfect
• Spărtură:neregulată
• Culoare: incolor, alb, gri, galben, roz, purpuriu
• Urmă: incoloră
• Luciu: perlat
• Luminescenţă: inexistentă

[în imagini (poze din colecţia proprie): în cea de sus este lepidolit purpuriu, iar în cea de jos acelaşi lepidolit cu alt eşantion de culoare galbenă]

Situaţia revistei Comorile Pământului Numerele 30-35

LEGENDĂ:MINERALE
PIETRE (SEMI)PREŢIOASE
DESCOPERĂ
ARTA COLECŢIONARULUI
ACTIVITATE PRACTICĂ

30.AMAZONITUL:Amazonitul, tennantitul, wollastonitul, morganitul, identificarea mineralelor(1), pleocroismul, erele glaciare
31.CALCOPIRITA: Calcopirita, cuprul nativ, romanechitul, benitoitul, goana după aur, pseudomorfismul, pe urmele mineralelor: SUA
32.RODONITUL: Rodonitul, euclazul, pectolitul, chihlimbarul, creşterea cristalelor, rocile sedimentare, identificarea mineralelor (2)
33.SPATUL DE ISLANDA: Spatul de Islanda, lignitul, spessartinul, titanitul, rocile metamorfice, pe urmele mineralelor: Franţa, identificarea mineralelor (3)
34.DISTENUL: Distenul, piroxenii, sferocobaltitul, sideful, mineralele văzute în detaliu, pe urmele mineralelor: China, râurile
35.JASPUL DALMAŢIAN: Jaspul dalmaţian, rosasitul, stibina, wavellitul, pe urmele mineralelor: India, datarea radioactivă, colecţii de nestemate

Pietrele dalmaţiene

bioxid de siliciu cu diferite incluziuni-SiO2

Jaspul dalmaţian, şi aplitele dalmaţiene au aspect asemănător blănii câinilor dalmaţieni. Acestea sunt pietre dalmaţiene, şi au în comun numai aspectul lor.
Există numeroase varietăţi de jasp, printre care se numără varietăţile după culoare, jaspul roşu, goethitul, carnelianul, plasma, sardonixul, sau varietăţile clasificate după structură sau textură, cum ar fi jaspul fortificaţie, jaspul pânză de păianjen, jaspul orbicular, jaspul leopard, jaspul crocodil, jaspul porţelan, sau clasificate după provenienţă.
Există şi combinaţii între jasp şi calcedonie, numite jasp-agat.
Prin urmare, jaspul dalmaţian este alb cu pete negre; el este o masă de bioxid de siliciu cu diferite incluziuni de hidroxizi de mangan sau materie organică. Aplitele, roci de compoziţie granitică, fin granulare, au acelaşi aspect ca şi jaspul dalmaţian, şi alcătuieşte împreună cu acesta o ,,grupare" a pietrelor dalmaţiene.

UTILIZARE
Aceste pietre dalmaţiene sunt şlefuite cu uşurinţă şi sunt clasificate ca pietre semipreţioase, fiind montate în pandantive, broşe sau brelocuri.

ORIGINI ŞI RĂSPÂNDIRE
Jaspul se formează prin sedimentare, deseori în concreţiuni. Aplitul însă este o rocă magmatică ce se formează la adâncimi medii.
Jaspul apare în: California, Germania, Franţa, Rusia, Egipt, Italia, Madagascar şi Africa de Sud. Aplitul se găseşte în Mexic.

FIŞE DE CARACTERIZARE
JASPUL DALMAŢIAN

• Clasă: oxizi
• Sistem de cristalizare: trigonal
• Formulă chimică: SiO2 cu diferite impurităţi
• Duritate: de la 7 în jos, depinzând de porozitate
• Densitate: 2,6
• Clivaj: absent
• Spărtură: concoidală
• Culoare: alb sau brun-deschis cu pete negre
• Urmă: albă
• Luciu: gras sau sticlos
• Luminescenţă: inexistentă

APLITUL DALMAŢIAN

• Tip: roci magmatice
• Minerale componente: cuarţ, feldspat, riebekit-fenocristale de culoare închisă
• Duritate: matricea: 6 jumătate; fenocristalele: 5-6
• Densitate: ~2,65
• Spărtură: neregulată
• Culoare: albă cu pete negre
  

Rodonit

Silicat de mangan-MnSio3
Rodonitul este un mineral răspândit, de obicei de calitate gemologică, este folosit în principal pentru ornament şi pentru fabricarea anumitor agenţi de lăcuire şi a pigmenţilor artistici.
Prima oară a fost găsit în 1819, şi culoarea sa este aproape întotdeauna roşie-rozalie sau roz. Etimologia provine de la grecescul rhodon, care înseamnă trandafir.
Mai rar apare sub formă de cristale, cel mai frecvent găsindu-se în forme neregulate, acestea fiind gravate şi şlefuite.

PIROXENOIZII
Rodonitul face parte din grupul prioxenilor, şi subclasa inosilicaţilor. Piroxenii sunt silicaţii anumitor metale, apărând frecvent în lava vulcanilor.
PLEOCROISMUL
Cristalele sale mai pot fi transparente, însă acestea se găsesc foarte rar şi prezintă fenomenul de plocroism, adică îşi schimbă culoarea în funcţie de poziţia sursei de lumină.
UTILIZĂRILE
Rodonitul este tăiat în caboşon, sau este gravat şi poate fi folosit la camee şi mărgele. Alte utilizări industriale nu prea mai are, în afară de faptul că este folosit la agenţi de lăcuire şi pigmenţi.

MINERALE ASEMĂNĂTOARE
Cel mai asemănător mineral pentru rodonit este rodocrozitul, anume carbonatul de mangan. Însă, există un lucru ce le poate deosebi: rodonitul prezintă benzi negre, în timp ce rodocrozitul prezintă dungi/benzi roşii sau roz.
ORIGINI I RĂSPÂNDIRE
Rodonitul se găseşte în zone cu roci cu conţinut de mangan, roci a căror compoziţie a fost modificată de apă şi căldură. De obicei, aceste roc sunt marnele şi skarnele.
Cele mai importante zone de extragere, sau de găsire a rodonitului sunt: Australia (Broken Hill), Brazilia, Italia, India, Africa de Sud, Suedia, Rusia (munţii Ural), Tanzania, SUA (Butte-Montana; Franklin-New Jersey)

RĂSPÂNDIREA ÎN ROMÂNIA
În România, rodonitul se găseşte zonele de nord, cum ar fi Maramureş, mai exact în zona localităţilor Ilba şi Baia Sprie.
FIŞĂ DE CARACTERIZARE
RODONIT

• Clasă: silicaţi
• Sistem de cristalizare: triclinic
• Formulă chimică: MnSiO3
• Duritate: 5 jumătate-6 jumătate
• Densitate: 3,9-3,8
• Clivaj. perfect
• Spărtură: concoidală spre neregulată
• Culoare: roz, brun, roşu
• Urmă: albă
• Luciu: sticlos
• Luminescenţă: inexistentă

Covellină/covelină

Covellină cu cuarţ din colecţia proprie ->

Covellina, cunoscută şi sub numele de covellit, este de culoare albastru- violet; acest lucru se datorează faptului că mineralul este o sulfură de cupru. La fel ca multe alte minerale care conţin cupru, covellina conţine irizaţii (reflectă toate culorile spectrului), prin urmare nu este mereu de culoare albastră.
Atunci când este găsit în zăcăminte destul de bogate pentru a face posibilă exploatarea industrială, covellina este extras pentru conţinutul său foarte ridicat de cupru.
Covellina a fost descoperită iniţial în crustele albastre ale fumoarelor vulcanului Vezuviu, de către Nicolo Covelli (1790-1829), mineralogul italian care i-a dat numele mineralului.

FORMARE
Covellina este atât un mineral primar, cât şi un mineral secundar. Se formează în urma alterării filoanelor conţinătoare de cupru.

TESTE
Covelina se topeşte forte uşor producând o flacără albastră şi se dizolvă în acid clorhidric, iar în ciuda culorii sale urma lăsată este gri- închisă.

RĂSPÂNDIREA
În România, covellina se găseşte la: Baia Borsa, Altin Tepe, Somova, Baia Sprie, Cavnic şi Herja.
În alte ţări: Sardinia (Calabana), Dillenberg (Germania), Serbia (Bor), Japonia (Insula Shikoku), Australia-sud (Moonta) şi în alte zone din Alaska.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
COVELLINA

• Clasă: sulfuri
• Sistem de cristalizare: trigonal
• Formulă chimică: CuS
• Duritate: 1 1/2-2
• Densitate: 4, 68
• Clivaj: perfect bazal
• Spărtură: sfărâmicioasă neregulată
• Culoare: albastru- negru, cu irizaţii
• Urmă: gri- închis
• Luciu: submetalic, de smoală
• Fluorescenţă: inexistentă

Situaţia revistei Comorile Pământului Numerele 25-30

LEGENDĂ:MINERALE
PIETRE (SEMI)PREŢIOASE
DESCOPERĂ
ARTA COLECŢIONARULUI
ACTIVITATE PRACTICĂ
Mineral ce are postare pe blogul Roci şi Minerale

25.AGATUL-Agatul, diamantul, variscitul, colemanitul, maclarea, cum se curăţă eşantioanele (II), pe urmele mineralelor în Chile
26.ANDALUZITUL- Andaluzitul, nichelina, tridimitul, uraninitul, izomorfi şi polimorfi, repararea şi falsificarea, fiordurile
27.CUARŢUL- Cuarţul, crocoitul, nadoritul, olivenitul, fildeşul, gheţarii, pe urmele mineralelor în Insulele Britanice
28.HOWLITUL- Howlitul, ankeritul, scolecitul, thomsonitul, habitusul mineralelor, formând după petrol, pe urmele mineralelor în Japonia
29.SODALITUL- Sodalitul, nefelinul, phillipsitul, proustitul, petrologia, pe urmele mineralelor în Africa de Sud, comorile minerale ale României (II)
30.AMAZONITUL- Amazonitul, tennanitul, wollastonitul, morganitul, identificarea mineralelor (I), pleocroismul, erele glaciare

Amazonit

Cu o mare întârziere, pe 15 aprilie 2011, vineri, a venit şi numărul 30 de la Comorile Pământului. Mineralul primit este bineînţeles, amazonitul, despre care voi scrie în cele ce urmează;
Amazonitul este numele unui mineral cu o culoare albastră-verde de calitate gemologică, fiind un membru al grupului feldspaţilor.
Deşi numele mineralului amazonit duce cu gândul spre fluviul amazon, singura legătură este culoarea amândurora verde-albăstruie, ci nu faptul că mineralul se găseşte pe lângă amazon. Amazonitul se găseşte în Brazilia, însă nu au fost semnalate urme ale acestui mineral pe lângă fluviul cu acelaşi nume.

MINERAL ALCALIN
Din punct de vedere chimic, amazonitul are formula chimică KAlSi2O3. Din acest lucru rezultă că amazonitul este un feldspat alcalin (conţine un metal din grupa metalelor alcaline, iar în acest caz, mineralul conţine potasiu). Ortoclazul are aceeaşi formulă chimică, dar cristalizează diferit.

Culoarea tot mai închisă a acestor minerale poate fi datorată impurităţilor de plumb conţinute. Această varietate cu impurităţi de plumb se numeşte microlin, şi se întâlneşte într-o varietate de roci magmatice, care s-au format prin răcirea şi solidificarea unei topituri silicatice numite magmă.

MINERAL DECORATIV!
Duritatea amazonitului este de 6-6 jumătate, ceea ce înseamnă că NU este considerat piatră preţioasă sau semipreţioasă. În ciuda acestor fapte, el este utilizat ca mineral decorativ, iar adesea, cristalele conţin viniţşoare galbene, ce înfrumuseţează piatra atunci când este şlefuită.
El este gravat în caboşon şi camee.
Amazonitul este foarte apreciat de colecţionari, deoarece are o culoare foarte frumoasă, plăcută oricui.
În plus, microlinul formează cele mai mari cristale cunoscute!

TESTE
Singurul acid în care amazonitul este solubil, este acidul fluorhidric (ATENŢIE! ESTE UN ACID FOARTE PERICULOS. TREBUIE FOLOSIT CU GRIJĂ!) şi nu se topeşte expus unei flăcări.

ORIGINI ŞI RĂSPÂNDIRE
Amazonitul este o varietate a microlinului şi alături de ceilalţi feldspaţi se găseşte în roci magmatice plutonice. Acestea s-au format prin consolidarea magmei la mare adâncime. Principalele roci în care se găseşte sunt cele granitice şi sienitice (adică în roci granite şi sienite). Când microlinul concreşte împreună cu cuarţul, formează o rocă numită granit grafic.
Amazonitul se mai găseşte în şisturi şi roci metamorfice.

Răspândire: Minas Gerais (Brazilia), Insula Baffin (insulă în Canada), Ontario şi Quebec (tot în Canada), India, Madagascar, Kazahstan, Mexic, m-ţii Ural (Rusia), Tanzania, Zimbabwe şi Colorado, Dakota şi Virginia (SUA).

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
AMAZONIT

• Clasă: silicaţi
• Sistemul de cristalizare: triclinic
• Formulă chimică: KAlSi2O3
• Duritate: 6-6 jumătate
• Densitate: 2,55-2,63
• Clivaj: perfect
• Spărtură: neregulată
• Culoare: verde, verde-albăstrui
• Urmă: albă
• Luciu: sticlos
• Luminescenţă: inexistentă

Mineralia Braşov - poze târg şi achiziţii

Astăzi, 10 aprilie, a fost ultima zi a târgului de minerale şi de pietre semipreţioase din Braşov. Expoziţia a avut loc la Casa Sfatului, din Centrul vechi al oraşului. Despre preţuri, pot să spun că au fost diferite de la fiecare tarabă la alta, astfel am găsit într-un loc un eşantion de azurit de 5 cm cu 17 lei, şi în alt loc cu 50 de lei! erau foarte multe minerale, atât de multe încât nici nu ştiai ce să alegi. De varietăţi nu aveam de ce să mă plâng, deoarece erau şi bijuterii, şi eşantione, şi cristale, şi pietre şlefuite, etc. Eu am cumpărat patru eşantioane:

• Un azurit, cu malachit, cu 17 lei
• Un kainit cu 20 de lei
• Un lepidolit galben cu 10 lei
• Şi, în fine, o maclă de gips în coadă de rândunică, cu 5 lei.
  

În imagine, eşantioanele cumpărate menţionate mai sus şi alte eşantioane cumpărate.

SODALITUL

În poză sodalit din colectia proprie...
Sodalitul este un mineral ce aparţine sistemului de cristalizare cubic, însă, aceste cristale sunt foarte rare. În consecinţă, cristalele se găsesc doar în agregate de cristale foarte mici sau de granule, ori eşantioane cu forme neregulate.
Sodalitul prezintă o culoare albastră în cele mai multe cazuri, dar poate fi şi verde, galben, gri sau incolor. Denumirea face referire la faptul că mineralul conţine sodiu.
Din aceaşi grupă a sodalitului mai sunt mineralele: lazulitul (lapis lazuli), hauynul şi noseanul. Ei sunt, printre toate, nişte feldspatoizi şi cristalizează cubic.

ASEMĂNĂTORI...
Dintre toate mineralele din aceeaşi grupă cu sodalitul, cel mai mult se aseamănă între ei: lazulitul, hauynul şi sodalitul. Cu toate acestea, există metode pentru a le deosebi: lazulitul conţine incluziuni arămii de pirită, ce conferă un aspect caracteristic. Sodalitul este un mineral sfărâmicios care nu prezintă un clivaj bun.

NESTEMATĂ???
Sodalitul este folosit, oarecum, ca piatră ornamentală, iar eşantioanele de calitate gemologică sunt foarte rare. Cele mai mari sunt tăiate în mărgele şi caboşon.

RECOMANDĂRI
Dacă sodalitul este scufundat în acid clorhidric, el se transformă într-o gelatină, deci suferă un proces de gelatinizare. Se mai poate deosebi de lazulit prin faptul că, lazulitul, în unele contexte geologice, este asociat cu pirita.

RĂSPÂNDIRE ÎN ROMÂNIA
Sodalitul este abundent în masivul alcalin de la Ditrău, din Carpaţii Orientali.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
SODALIT

• Clasă: silicaţi (tectosilicaţi)
• Sistem de cristalizare: cubic
• Formulă chimică: Na8Al6Si6O24
• Duritate: 5 jumătate-6
• Densitate: 2,14-2,40
• Clivaj: slab
• Spărtură: neregulată spre concoidală
• Culoare: albastră, incoloră, albă, gri, gălbuie, roşiatică, verzuie
• Urmă: albă
• Luciu: sticlos spre gras
• Luminescenţă: roşie-portocalie
  

Noi achiziţii de minerale

Am achiziţionat de curând trei noi minerale, şi anume:

1. Blendă, cuarţ, calcit şi pirită
2. Pirită, cuarţ, covellina
3. Cuarţ