Apatitul are de obicei culaoarea verde, dar mai poate fi şi albastru, gri sau maro. Este larg răspândit în scoarţa terestră şi în acelai timp în smalţul dinţilor umani.
Problema la apatit este că se confundă adesea cu alte pietre semipreţioase, de aici venind şi denumirea sa; apatit provine din grecescul apate, care înseamnă amăgire.
Ca minerale, aparțin de clasa fosfaților, arsenaților și vanadaților, fiind fosfați anhidrici cu anioni străini, ce cristalizează în sistemul hexagonal, cu duritatea 5, o densitate de 3,2 și cu un habitus de culori variate (verde, brun, alb).
Apatitul este întâlnit în roci
vulcanice (
pegmatite), în roci metamorfice sau în roci sedimentare (calcare), luând naștere din materii organice.
Cel mai des este întâlnit în
Brazilia,
China,
India,
Marile Lacuri,
Madagascar,
Maroc,
Mexic,
Pakistan,
Rusia,
Elveția,
Sri Lanka și
SUA.
Fişă de caracterizare
Clasă: fosfaţi, arsenaţi, vanadaţi
Sistem de cristalizare: hexagonal
Formulă chimică: Ca5(Po4)3(F, Cl, OH)
Duritate: 5
Densitate: 3,2
Clivaj: nedefinit
Spărtură: concoidală spre neregulată
Culoare: incolor, verde, albastru, gri, brun, roşiatic, galben, alb.
Urmă: albă
Luciu: sticlos
Luminnescenţă: galbenă

