În imagini avem două eşantioane de fluorină, unul verde şi unul gri-roşcat.
Fluorina are o largă gamă de utilizări industriale: se foloseşte la topirea fierului, în ceramică şi la obţinerea sticlei optice. De asemenea, este o sursă majoră de fluor. În plus, unele dintre cele mai bune varietăţi cristaline ale acestui mineral versatil sunt folosite ca pietre nestemate.
Fluorina, cunoscută sub vechea denumire germană de Fluorspat sau Flusspat, se găseşte în diverse culori. Cel mai adesea este albastră, purpurie sau galbenă, dar mai poate fi neagră, roşie, incoloră sau chiar roz. În plus, unele eşantioane pot avea ,,zone de culoare". Denumirea fluorinei provine de la latinescul fluere, care înseamnă a curge: această denumire face referire directă la punctul de topire foarte scăzut pe care mineralul îl are.
Fluorina are o gamă foarte largă în industrie: ea se foloseşte la fabricarea sticlei opalescente şi este componentă a emailului folosit pentru fier şi oţel; de asemenea, este un ingredient important pentru fabricarea unor tipuri de oţel. Dar cea mai interesantă caracteristică este că reprezintă principala sursă a gazului fluor şi fiind folosită şi la fabricarea acidului fluorhidric.
Deşi fluorina este în primul rând unmineral industrial, unele cristale au calitate de geme.
VARIETĂŢI
Fluorina este de regulă destul de pură, dar poate avea incluziuni. Un bun exemplu este fluorina de ytriu, care poate avea un colorit violet, brun sau gri-roşacat. Mai ales, o parte din calciul din fluorină poate fi înlocuit de elementul ceriu.
TESTE
După cum indică şi denumirea, fluorina poate prezenta o fluorescenţă puternică atunci când este expusă luminii ultraviolete. Eşantioanele sunt acoperite adesea cu benzi de calcit, iar acestea pot fi îndepărtate de cu acid clorhidric diluat. Petele de fier sunt de asemenea frecvente, şi pot fi îndepărtate prin ştergerea suprafeţei mineralului cu acid oxalic.
Este important de notat faptul că toţi acizii trebuie folosiţi cu foarte mare grijă şi nu trebuie utilizaţi fără ajutorul unui adult. Nu încercaţi să curăţaţi eşantionul cu fluorină de ytriu.
FLUORINAClasă: halogenuri
Sistem de cristalizare: cubic
Formulă chimică: CaF2
Duritate: 4
Densitate: 3,18
Clivaj: perfect
Spărtură: concoidală
Culoare: incoloră, purpurie, albastră, galbenă, verde
Urmă: albă
Luciu: sticlos
Luminescenţă: roz, violet, albastră, galbenă, albă
Ce frumos ai inceput blogul! Sper sa gasesti cat mai multi pasionati. Eu mi-am amintit de cursul de cristalografie din facultate! Doamne ce-mi mai placea! Au trecut ceva ani de atunci, dar imi amintesc cu placere. Am si eu o curiozitate, ca ma contrazic cu fata mea; ea sustine ca mineralele din reviste sunt naturale; mie mi-e greu sa cred ca e asa. Tu ce stii?
RăspundețiȘtergereSalut Alina!
RăspundețiȘtergereAm văzut blogul tău, e super făcut!
Referitor la întrebarea ta, să ştii că sunt naturale mineralele, şi sunt aduse din toate zonele lumii, fapt pentru care costă şi aşa de mult(10 RON). Dacă tot ai adus vorba, ai făcut cursusri de cristalografie?
Multumesc! Mi se parea cumva aiurea sa fie exploatate atatea minerale pentru un tiraj care probabil numai la noi este de vreo cateva mii bune; probabil ca revista se vinde si in alte tari. Am facut facultatea de chimie industriala la o sectie de anorganica in care era util un curs de cristalografie, mai ales ca sa intelegem calitatea si proprietatile materiilor prime pe care le folosea industria silicatilor. Cunostintele mele s-au cam pierdut, pentru ca nu am profesat deloc, dar acesta e un curs de care-mi amintesc cu placere :)
RăspundețiȘtergereDa se mai distribuie şi în alte ţări, dar nu în foarte multe. Pentru mine, care cumpăr revista nu mi se pare aiurea, dar gusturile nu se discută.
RăspundețiȘtergere