Parisit

Parisit-(Ce) cu calcit

Ca(Ce,La)₂(CO₃)₃F₂-fluoro-carbonat de calciu, cu incluziuni de ceriu/neodim şi lantan

• Engleză: Parisite
• Italiană: Parisite
• Olandeză: Parisiet

Parisitul este un mineral care se găseşte foarte rar în natură. În structura sa sunt prezente două elemente aparţinând grupei lantanidelor, acestea fiind lantan şi ceriu. În ciuda rarităţii sale, acest mineral este foarte interesant şi în acest articol vom vedea câteva dintre caracteristicile sale.

Mineralul a fost identificat pentru prima dată în 1845 de către mineralogul J.J. Paris (de unde provine şi numele acestuia), fiind descoperit într-o mină de smaralde din Muzo, Columbia, America de Sud.

Caracteristici importante

Pe lângă aceste elemente mai rare, întâlnim în cadrul mineralului şi calciu, fluor şi radicali de carbonat . De asemenea, există o varietate a acestui mineral, cunoscut ca parisit-(Nd), doar că acesta din urmă conţine elementul neodim în loc de ceriu. Elementele rare îi conferă mineralului o culoare brună sau galben-maronie. Parisitul de neodim este albastru-cenuşiu.

Există şi alte minerale rare cu o compoziţie chimică asemănătoare; printre acestea se numără bastnäsitul, röntgenitul şi synchysitul. Parisitul poate fi găsit uneori în asociaţie cu acestea.

Habitusul cristalelor

Mineralul este foarte rar, însă de cele mai multe ori acesta se găseşte sub formă cristalină. Cristalele sale sunt adesea mici, cu un habitus mai puţin cunoscut; ele au o formă bipiramidală, fiecare piramidă având şase feţe. În acelaşi timp, şi cristalele prismatice sau romboedrice pot apărea.

Recomandări

Un eşantion din acest mineral, în cazul în care ajunge într-o colecţie de minerale, trebuie păstrat în cele mai bune condiţii; raritatea sa îi conferă o oarecare valoare financiară (însă nu foarte mare); acest mineral nu se găseşte de cumpărat de la orice comerciant de minerale, iar în cazul în care o persoană nu este sigură dacă un eşantion ar putea conţine cristale de parisit, ar trebui să apeleze numai la testele specializate.

Caracteristici

Parisitul este o combinaţie dintre carbonat şi fluorură, deci este din punct de vedere chimic un fluoro-carbonat. În funcţie de varietate, poate conţine calciu, plus pământurile rare lantan, ceriu sau/şi neodim. Cristalele sale sunt adesea trigonale (vezi Habitusul cristalelor pentru mai multe date). Parisitul are duritatea puţin sub jumătate pe Scara Mohs (4¹/₂), iar urma sa este albă (în ciuda culorii galben-maronie, brună sau albăstruie). Are spărtură concoidală şi prezintă un clivaj uşor de observat (definit).

Origini şi răspândire

Parisitul se găseşte în marne, pegmatite şi unele roci vulcanice alterate. Sursele cele mai importante ale mineralului sunt Hopfeldboden şi Salzburg, Austria; Muzo, Columbia (unde a fost descoperit); Mont Saint-Hilaire, Canada; Narsak, Groenlanda; Novara şi Piemont, Italia; San Gotthard, Elveţia. Se găseşte şi în SUA, în Montana şi Massachusetts.
"În România, parisitul se găseşte în masivul alcalin de la Ditrău, lângă Gheorgheni." Conform Revistei Comorile Pământului (DeAgostini, versiunea în română)

Parisit, smarald şi calcit

Fişă de caracterizare
Parisit
Clasă	Carbonaţi
Sistem de cristalizare	Trigonal
Habitus	Bipiramidal, cu şase feţe pentru fiecare piramidă; prismatic; romboedric;
Formulă chimică	Ca(Ce,La)2(CO3)3F2
Duritate	4 1/2
Densitate	4,36
Clivaj	Definit
Spărtură	Concoidală spre aşchioasă
Culoare	Brună, galben-maronie (Ce) albăstrui (parisit-(Nd))
Urmă	Albă
Luciu	Sticlos spre răşinos
Luminescenţă	Inexistentă

Atenţie! Dacă sunteţi în căutarea unor informaţii foarte detaliate, ştiinţifie, vizitaţi pagina despre parisit-ce şi parisit-nd de la mindat.org.

Minerale din România - 3 (Maramureş)

Mineralele din România - Partea a 3-a

"Minerale din Maramureş"

România e dotată cu un număr mare de specii minerale, caracterizate prin unicitatea morfologică şi prin frumuseţea lor greu de egalat. Conţinând toate tipurile de relief, în România se găseşte o gamă foarte variată de tipuri de roci şi de clase de minerale, astfel încât avem foarte multe de spus pe această temă.

În acest articol vom vorbi despre minele din zona Baia Mare-Maramureş şi unele dintre cele mai importante minerale care erau extrase aici; mai jos puteţi vedea harta Maramureşului şi localităţile unde erau exploatate zăcăminte.

Introducere

Barită şi realgar, Cavnic

Zona Maramureşului este una dintre zonele cu cele mai frumoase şi spectaculoase specii minerale de la noi din ţară, abundenţa de cristale fiind datorată în mare parte fostei activităţi magmatice intense ce a avut loc aici. Scoarţa terestră abundă aici în roci vulcanice, mai ales andezitice, care s-au format acum 8-15 milioane de ani.
Aici au avut de asemenea loc şi diverse fenomene hidrotermale, care împreună cu cele magmatice au dat naştere unor acumulări metalice, în alcătuirea cărora intră nu atât metale simple (cupru, zinc, antimoniu, plumb), cât şi metale preţioase (aur şi argint).

Minele din zonă

Probabil singurul aspect negativ referitor la această bogăţie minerală este faptul că nu mai poate fi arătată lumii. Toate eşantioanele şi specimenele minerale care sunt acum în colecţii şi care provin din Maramureş au fost scoase la lumină acum mulţi ani, când minele erau încă deshise. Acum, minele din zonă sunt închise.

Putem totuşi fi şi optimişti; dacă minele nu mai sunt deschise, asta însemnă că frumuseţea se conservă, în loc să fie transformată în industrie.

Barită şi realgar de la Cavnic

Dacă ne uităm în trecut, în perioada în care România a fost o mare putere industrială, remarcăm ce importanţă uriaşă a avut această zonă. De aici s-au extras în decursul a mai mult de două secole minereuri metalice conţinătoare de cupru, zinc, plumb, antimoniu , telur, indiu, etc, şi preţioasele metale: aur şi argint.

Mineralele se găsesc sub formă de filoane, foarte abundente în zona dintre localităţile Baia Sprie şi Şuior. Acest filoane aveau geode/druze de până la 25 de centimetri, care conţineau minerale bine cristalizate. De obicei, acestea erau cristale de cuarţ, calcit, gips în asociaţie cu sulfuri sau carbonaţi. 

Minerale din zonă

Probabil unul dintre cele mai interesante minerale din zona Maramureşului este cuarţul de Valea Roşie, care poate fi considerat de fapt ca fiind ametist, deoarece incluziunile pe care le are acesta îi conferă culoarea tipică de ametist.
Următoarea listă conţine mineralele care pot fi găsite în zona Maramureşului:

La Herja

• Pirotină, sub formă de trandafiri, în interiorul
• Stibină, în geode, cu habitus prismatic
• Sfere de calcit alb, sau jumătate alb-jumătate negru, cu diametrul de aprox. 10 cm
• Galenă cu cristale de până la 4 cm
• Berthierit, ce formează agregate cu aspect acicular
• Jamesonit şi semseyit 
• Alte minerale: boulangerit, covellină, siderit

Cavnic

Rodocrozit cu cuarţ de la Cavnic

• Geode cu cuarţ, calcit şi mai rar gips, cu cristale transparente de până la 1 m
• Tetraedrit, care este asociat cu cuarţul şi calcitul
• Calcedonie bleu, sub formă de agregate botroidale (la sud de Cavnic, la Trestia)
• "Calcitul de Gavra", denumit după filonul Gavra din Cavnic, este un calcit sub formă de pseudomorfoze după cuarţ
• Minerale de cupru: calcopirită, covellină, cupru nativ, malachit; de plumb: sfalerit, galenă; şi de fier: pirită, hematit, marcasită, siderit
• Alte minerale: azurit, argentit, adular, dolomit, fluorină, jamesonit, natrolit, molibdenit, realgar, rodocrozit, smithsonit, stibină, wolframit, wawellit.

Baia Sprie

Bournonit de la Baia Sprie

• Geode de cuarţ, calcit şi gips.
• Stibină cu habitus acicular, asociate cu cristale albe de baritină
• Baritină roşie, cu cristale mari, de până la 6 cm pe muchie
• Argintul şi mineralul său, argentitul
• Aur nativ
• Alte minerale: anglezit, auripigment, sfalerit, bournonit, boulangerit, cinabru, covellină, dolomit, ferberit, hematit, jamesonit, marcasită, pirită, pirotină, piroluzit, proustit, realgar, rodonit, siderit, stibină, sulf nativ, wolframit.

Băiuţ

• Stibină cu cristale scurt-prismatice
• Alte minerale: aragonit, cinabru, eritrină, ferberit, marcasită, natrolit, pirargirit, realgar, siderit.

Barită şi jamesonit din Baia Mare

Alte localităţi

• Ilba: Anglezit, argentit, aur nativ, blendă, cinabru, cobaltit, cupru nativ, fluorină, jamesonit, marcasită, piroluzit, rodonit
• Baia Mare:Argint, adular, auripigment, sfalerit, galenă, jamesonit, scheelit
• Nistru: Ametist, calcopirită
• Săsar: Corindon, pirită, proustit
• Turţ: Ametist, siderit

Muzee

În Baia Mare este deschis Muzeul de Mineralogie, unde poate fi observată o colecţie impresionantă de minerale adunate de la toate minele din zona Maramureşului. Vizitaţi site-ul muzeului.

De asemenea, şi la Muzeul Naţional din Bucureşti se găsesc numeroase eşantioane aduse din zona Baia Mare. Vizitaţi site-ul muzeului.

Hărţi

Faceţi clic pe următoarele hărţi ca să le măriţi.

Aici găsiţi o listă completă a mineralelor de la noi din ţară.

CLIC PENTRU PARTEA A II- A

CLIC PENTRU PARTEA A IV-A

Minerals from Romania - 1

Minerals from Romania - Part 1 (Introduction)

Romania has a great number of mineral species, characterized mainly by their morphological uniqueness and by their beauty, that is hardly found at other mineral samples over the world. Containing all the types of relief, Romania has a wide range of types of rocks and minerals classes, therefore we have to admit that we have a lot to talk about on this topic. 

Pyrrhotite (**)

As I already said, in Romania, the mineral diversity is so great that we can find there all the 11 mineral classes, the types counting ca. a quarter of total mineral species that we found in nature (that is ca. 4000 species). This is the immediate cause of the complex geological structure of the country.

In Romania, there are both old geological formations (dating 600 millions years ago, from the period of Precambrian), and young geological formations (such as The Danube Delta and the deposits of the rivers).
The majority of the minerals that we can find in Romania belong to the following mineral classes: sulfides, sulfosalts and silicates.

Geological stages

Semseyit, Baia Mare

During this vast mineralogical and geological development, we can find two very important stages of development: the period that lasted from Cretaceous until Paleogene and the period of Miocene. 
The first period or stage (which began in Cretaceous, 140-65 million years ago and lasted until Paleogene, 65-55 million years ago) is represented by a very significant magmatic activity, which led to the formation of a kind of rocks that are known today as banatites. The second period (24-5 million years ago) is represented by the intense activity of the volcanic formations that were forming in the area of the West Carpathians and of the "Metaliferi" Mountains, where andesites predominate now. The minerals that formed during these stages are usually crystalline aggregates, known in Romania as "flori de mină" (translated directly as "Mine flowers"). There are known over 30 such unique minerals that we can find over the territory of Romania. Furthermore, in Romania were discovered quite many new mineral species, and you can see some of them in the following table:

                                    Mine flowers from Romania (*)

Alabandite (Săcărâmb - 1784/1832)	Alloclasite (Oraviţa - 1868)
Andorite (Baia Sprie - 1892)	Ludwigite (Ocna de Fier - 1874)
Nagyagite (Săcărâmb - 1767/1845)	Petzite (Săcărâmb - 1842/1845)
Pseudobrookite (Uroiu - 1878)	Rhodochrosite (Cavnic - 1780/1813)
Semseyite (Baia Sprie - 1881)	Sylvanite (Baia de Arieş - 1786/1835)
Tellurium (Zlatna - 1785/1798)	Whewellite (Cavnic - 1852)

(*) In the table are depicted the places where the minerals were discovered and the years when they were described and  when they got their actual names.

Rhodochrosite from Cavnic, Maramureş

Baia Mare

The Maramureş area is very rich in mineral species, that is mainly due to the former volcanic activities that took place there. Here we can find minerals with unique crystals, with a wide range of colors, belonging from a wide number of mineral classes.
Between the most interesting minerals from Baia Mare there are the amethist (Valea Roşie),  the gold (Cavnic), the chalcedony (Trestia), quartz, calcite, chalcopyrite (Baia Sprie, Băiuţ), rhodochrosite, stibine, pyrrhotite, pyrite, sphalerite, gypsum, baritine, baryte, siderite, marcasite, vivianite and wolframite.

The Metaliferi Mountains

A great part of the specimens that come from the area of the Metaliferi Mountains have inclusions of native gold, the most important places being Musariu, Valea Morii, Brădişor, Hondol and Ormindea. In the XIX century, the amethist from Vălişoara was one of the most appreciated in the whole Europe.

Gold from Roşia Montană

Banat

In this region we have a prevalent type of rock, known as skarns (in this category are the pyroxenes and the garnets) and the minerals associated with them (magnetite, hematite, etc.). Here, the most common minerals that are considered to be "min flowers" are the realgar, the malachite, the wollastonite and the gehlenite, which have a very beautiful appereance and therefore they are perfect for mineral collections.

Other areas

Beside these well-known areas, which are truly the most important, there are other areas that contain special minerals. "Pădurea Craiului" was a significant centre for the extraction of bauxite, and the Oriental Carpathians were used for a very big period of time for the extraction of the ores containing copper  and other metals, of  barite and amber. From the Meridional Carpathians were extracted ores that didn't contain metals, such as the kyanite, the spodumene, the garnets, the staurolite and the beryl. The Subcarpathians are still great areas for the extraction of salt, oil and natural gases, and we have the same situation in the Transylvanian Basin, where salt and gases are extracted in industrial quantities. Dobrogea is a great place for chalk and phosphorites extraction.

Nagyagit from Săcărâmb

Museums and other places

In many parts of Romania, the museums manage to preserve and show the greatest treasures of the Romanian minerals. There is a great number of such museums in Romania, the most beautiful and important being the ones from Baia Mare, Cluj, Ocna de Fier, Bucureşti, Arad, Cheia-Prahova and Colţi (where are exposed unique amber samples).
Also, because of the well-known salt-extraction tradition, many salt mines are still working and opened for the public small museums or touristic centers. The most important are: Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna and Ocnele Mari. Slănic Moldova is an important town because of the unique mineral springs, which are used for a wide range of illnesses. In Ploieşti is opened oil museum, since in Romania has been established the first large oil refinery in the world, in 1856.

(**) The images that have this sign don't depict minerals extracted from Romania. 

CLICK HERE TO SEE THE PART II IN ROMANIAN

Minerale din România - 2

Mineralele din România - Partea a 2-a

România e dotată cu un număr mare de specii minerale, caracterizate prin unicitatea morfologică şi prin frumuseţea lor greu de egalat. Conţinând toate tipurile de relief, în România se găseşte o gamă foarte variată de tipuri de roci şi de clase de minerale, astfel încât avem foarte multe de spus pe această temă.

În acest articol vom vorbi despre cele mai importante zone geologice şi mineralogice din România. Mai jos puteţi cerceta o hartă a acestora;

Date generale

Vezelyit din Ocna de Fier, BANAT

După cum ştim cu toţii, România, ţara noastră minunată, este situată în partea sud-estică a continentului european, având o suprafaţă destul de mare, de 237 000 de km², care o plasează printre cele mai mari din Europa. România se învecinează cu Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, având de-a lungul a aproximativ 180 de km ieşire la Marea Neagră.

Munţii

Munţii Carpaţi sunt foarte importanţi. Reprezintă sub o treime din suprafaţa ţării, lanţul muntos pornind
din nordul acesteia şi continuându-se până la graniţa cu Serbia, unde sunt tăiaţi de către fluviul Dunărea.
Munţii Carpaţi au mai multe ramificiaţii, cei mai bogaţi în minerale fiind Carpaţii Occidentali şi partea nordică a Carpaţilor Orientali (Maramureş).

Petrolul şi sarea

Platoul continental al Mării Negre este una dintre sursele indispensabile de petrol de pe teritoriul ţării noastre. Împreună cu celelalte resurse de petrol din Carpaţii Meridionali şi din Carpaţii Orientali, producţia de petrol la nivel naţional pe un an este de aproximativ 6 milioane de tone.

De asemenea, România este o mare exportatoare de sare, la noi în ţară fiind nu mai puţin de doisprezece saline active. Cele mai cunoscute sunt Slănic Prahova, Praid şi Târgu Ocna.

Cristal de stâncă din Cavnic

Bogăţiile din Maramureş

Florile de mină, aşa cum sunt cunoscute în nordul ţării, în zona Băii Mari, sunt cele mai frumoase şi bogate eşantioane minerale găsite la noi în ţară. Astăzi, minele nu mai sunt funcţionale, aşadar toate mineralele extrase au o valoare extraordinară, atât estetică cât şi financiară.

După cum am văzut şi data trecută, printre cele mai interesante minerale din zona Baia Mare se numără andoritul, ametistul, aurul nativ (Cavnic), calcedonia, cuarţul, calcitul, calcopirita (Baia Sprie, Băiuţ), rodocrozitul, stibina, pirotina (Herja), pirita, blenda, gipsul, baritina, semseyitul, sideritul, marcasita, vivianitul şi wolframitul.

De asemenea, nici Banatul, cu skarnele, nu se află mai prejos, însă această regiune a fost studiată mai pe larg în cadrul primei postări.

Hartă

Notă: Această hartă a fost realizată după modelul DeAgostini, Revista Comorile Pământului, 2010-2012, secţiunea "Activitate practică", fişa nr. 11-12, Pe urmele mineralelor: România.

CLIC PENTRU PARTEA I

CLIC PENTRU PARTEA A III-A

Spodumen

LiAlSi₂O₆ - silicat de aluminiu şi litiu

Spodumen din Minas Gerais

• Germană: Spodumen
• Engleză: Spodumene
• Spaniolă: Espodumena
• Franceză: Spodumene
• Olandeză: Spodumeen

Spodumenul este sursa principală a elementului metalic litiu, fiind astfel şi sursa industrială pentru extragerea sa. Mai sunt şi alte minerale de litiu, cum ar fi petalitul şi lepidolitul, dar nu sunt la fel de importante ca şi spodumenul.

Spodumen verde (hiddenit)

Date interesante

Se cunosc varietăţile de kunzit şi hiddenit, care sunt practic aceleaşi minerale cu spodumenul dar conţin elementele mangan şi crom respectiv. Elementele le conferă un colorit verde şi respectiv violet. Acestea pot fi tăiate câteodată, în unghi de 40° de-a lungul suprafeţei coroanei, pentru a fi pusă în valoare frumuseţea minerală.

Este interesant faptul că acest mineral posedă proprietatea de a creşte cristale foarte mari. Un prim exemplu ar fi cristalele extrase din mina Etta din Dakota de Sud, Statele Unite. Acestea au incredibila mărime de 14 metri şi masa de 28 de tone. Şi mai impresionant, cel mai greu cristal de spodumen descoperit vreodată cântărea 90 de tone.

Etimologie

Numele de spodumen este derivat din grecescul spodoumenos, tradus direct "redus în cenuşă". Denumirea face referire directă la comportamentul mineralului în cadrul experimentului cu flacăra, topindu-se uşor.

Spodumen cu beril şi cuarţ

Litiul şi utilizările sale

Litiul este cel mai uşor element metalic, cu numărul atomic 3, folosit de cele mai multe ori în aliajele de aluminiu şi magneziu. Se deosebeşte faţă de alte metale prin faptul că este destul de moale (nu toate metalele sunt), dar are culoarea tipică argintiu-metalică.

De asemenea, şi sărurile de litiu (care sunt extrase la rândul lor tot din spodumen) sunt folosite în medicină. Hidroxidul de litiu este un component important în acumulatorii (bateriile) reîncărcabili, iar carbonatul de litiu este folosit în psihiatrie, pentru tratarea tulburării bipolare (psihozei maniaco-depresive).

Teste şi recomandări

În urma unei testări a unui eşantion de spodumen cu acizi, se poate trage concluzia că acesta este insolubil în ei. Însă, eventualele impurităţi pot fi curăţate cu acizi diluaţi. 

După cum spune şi denumirea sa (vezi secţ. "Etimologie"), mineralul se topeşte foarte uşor într-o flacără deschisă, colorând-o în roşu (culoarea fiind datorată litiului).

Caracteristici

Spodumenul este un silicat şi cristalele sale sunt monoclinice cu habitus prismatic sau striat de-a lungul suprafeţelor. Şi la acest mineral este prezent fenomenul de maclare şi,deşi cristalele apar mai mereu , ele pot lipsi şi astfel se favorizează formarea maselor lipsite de forme cristalografice (adică masive). Duritatea variază între 6 ¹/₂ şi 7 ¹/₂.

Origini şi răspândire

Spodumenul se găseşte adesea în rocile magmatice, dar mai ales în pegmatite cu litiu, asociat cu mineralele beril, lepidolit şi turmalină.

Cele mai importante zone unde se găseşte spodumen sunt: Afghanistan, Minais Gerais (Brazilia), Manitoba (Canada), Insula Elba (Italia), Madagascar, Mexic, Myanmar, Munţii Ural (Rusia), Scoţia şi Suedia. 

În Statele Unite sunt multe mine, printre care cele din California, Carolina de Nord şi Dakota de Sud.

La noi în ţară, mineralul se găseşte pe valea Conţu, la sud de Păltiniş.

Fişă de caracterizare
Spodumen
Clasă	Silicaţi
Sistem de cristalizare	Monoclinic
Habitus	Prismatic, striat
Formulă chimică	LiAlSi2O6
Duritate	6 1/2  -> 7 1/2
Densitate	3,00 ->3,02
Clivaj	Perfect
Spărtură	Neregulată
Culoare	Incolor, verde, gri, roz, alb, violet (liliachiu)
Urmă	Albă
Luciu	Sticlos
Luminescenţă	Inexistentă