PUTEREA CRISTALELOR- de la mit la tehnologie

Un cristal este format în urma solidificării unor substanţe chimice. El are un aranjament regulat al atomilor şi moleculelor, fiind mărginit la exterior de feţe plane. Din punt de vedere fizic, cristalele nu reprezintă altceva decât apă fosilizată; ele iau naştere atunci când molecula de apă se combină cu un alt element., în anumite condiţii de temperatură, energie şi presiune. Cel mai cunoscut exemplu este bioxidul de siliciu(SiO2) , rezultat din combinarea siliciului, respectiv al nisipului cu substanţa lichidă. Particulele de cristale formează o varietate de forme geometrice, datorită compresiei interne. Cristalele au proprietăţi piezoelectrice; amplifică, stochează, transformă, focalizează şi trimit energie. Se spune că de fapt un cristal de cuarţ e un transformator de enrgie. Dacă este comprimat bioxidul de siliciu, respectiv cuarţul generează electricitate. Dacă prin el trece curent electric, atunci el va produce oscilaţii.
Din punct de vedere metafizic, energiile dintr-un cristal de cuarţ au o gamă ce acoperă atât frecvenţele grosiere ala materiei, cât şi pe cele înalte din planul mental. Astfel, efectele asupra energiei mentale sunt la fel de importante precum cele exercitate asupra energiei fizice. În epoca modernă, ştiinţa a început să adune materiale despre influenţa mineralelor şi despre puterea acestora de vindecare. Unii oameni pot vorbi cu cristalele, demonstrând faptul că acestea sunt fiinţe vii.
În funcţie de natura lor, cristalele pot ajuta la: vindecarea unor maladii, creştera plantelor, înregistrarea informaţiilor , construirea sau ansamblarea structurilor, meditaţie, crelterea capacităţii mentale, amplificarea şi stocarea energiei.
Există legende şi mituri care zic că civilizaţiile atlante şi lemuriene ar fi utilizat energiile pentru a produce energii nebănuit, pentru a le amplifica şi a le depozita.
VA URMA