Deşi aragonitul are aceiaşi formulă chimică ca şi calcitul şi vateritul, între cele trei minerale există foarte multe difernţe importante.
Aragonitul are o largă gamă de culori, de la incoloră până la brun închis, gri, gălbui şi chiar albăstrui.
Aragonitul a fost confirmat ca mineral distinct în anul 1797, şi a fost numit după localitatea Molina de Aragon, aflată la 25 de kilometri de locul de descioperire al său. Deşi aragonitul nu este aşa de răspândit ca şi ruda sa calcitul, el a fost printre primele care a atras atenţia mineralogilor şi a geologilor.
Calcitul a fost descoperit în anul 1836. Aragonitul este de asemenea înrudit cu vateritul, un mineral extrem de rar, care a fost clasificat ca specie mineralogică ditinctă abia în anul 1911.(primul vaterit a fost constituit artificial, dar abia mai târziu mineralogii l-au descoperit în natură)
Aragonitul, calcitul şi vateritul au exact aceaşi compotiţie chimică, şi adesea par identice la exterior. În termeni ştiinţifici, acest lucru se numeşte polimorfism( un mineral care apre sub mai multe forme cristaline), mai exact sunt trimorfe( pot lua trei forme diferite).
O formă foarte frcvent întâlnită la aragonit este de ,, flos ferri" , care are un aspect coraloid, asemănător unui coral).
FIŞĂ DE CARACTERIZARE
Clasă: carbonaţi
Sistem de cristalizare: ortorombic
Formulă chimică: Caco3
Duritate: 3 1/2- 4
Densitate: 2,94- 2,95
Clivaj: distinct
Spărtură: subconcoidală
Culoare: gri, alb, gălbui, verde, albastru-violet, maro, roşcat
Urmă: albă
Luciu: sticlos
Fluorescenţă: verzuie, albastră-deschisă, roz sau galbenă
Iată ce zice wikipedia despre mineralul ARAGONIT:
Aragonit
| Aragonit | |
 | |
| Formula chimică | CaCO3 |
| Clasa mineralului | carbonați, carbonat anhidru pur, fără ioni străini |
| Sistem de cristalizare | ortorombic |
| Clasa cristalului | cristale bipiramidale ortorombice  |
| Culoare | f. albă, cenușie, galbenă, roșie, violetă, albastră |
| Urma | albă |
| Duritate | 3,5 - 4.5 |
| Densitate | 2,95 g/cm3 |
| Strălucire | sticloasă, grasă |
| Transparență | trasparent, opac |
| Spărtura | sidefie |
| Clivaj | neclar |
| Habitus | prismatic, frecvent pseudohexagonal, coloane sau agregate sub formă de dendrite |
| Suprafața cristalului | --- |
| Cristale gemene | frecvent Format:110 cristale grupate ciclic câte trei sau patru |
| Punct de topire | --- |
| Conductibilitatea calorică | --- |
| Propriețăți optice | |
| Refracția | α, β, γ = 1,530 ; 1,682 ; 1,686 |
| Refracția dublă | 0,156 |
| Pleocroism | --- |
| Deviația optică | dublu axial negativă |
| Unghiul de dispersie | 18° 11' |
| alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | este atacat ușor de acizi, baze (mai ales de acidul boric și borax) |
| Minerale asemănătoare | Baritină, Gips, Calcit, Cuarț |
| Radioactivitate | inexistentă |
| Magnetism | inexistent |
| Caractere speciale | luminiscență și fluoerscență (în prezența razelor ultra-violete |
Aragonitul este un mineral, respectiv o variantă anhidră a carbonatului de calciu, fără ioni străini. El cristalizează în sistemul ortorombic. Formula sa chimică este: CaCO3. Densitatea este de 2,95 g/cm3.
Duritatea pe scara lui Mohs variază între 3,5 - 4.5. Cristalele sale pot fi prismatice, cilindrice, dendritice sau oolitice, de culori diferite, cu un grad de transparență diferită, având proprietatea de luminiscență și fluorescență (în prezența razelor ultra-violete), fiind atacat ușor de baze sau acizi.
Minerale asemănătoare aragonitului sunt: Baritina, Gipsul, Calcitul și Cuarțul.
Cuprins[ascunde] |
[modifică] Etimologie și istoric
Numele mineralului amintește numele descoperitorului Francois Arago care în 1811 a fost primul care a observat la cuarț proprietatea devierii axei optice. Alte izvoare atestă faptul că primele locuri unde mineralul a fost descoperit este regiunea Aragon din Spania.
[modifică] Varietăți
Pe lângă argonit, se mai pot găsi în natură alte varietăți ale carbonatului de calciu: Calcit, Vaterit, Calcar, Cretă și Marmură.
Varietățile de culoare sunt:
- Floarea fierului - culoare alb-cenușie, de forma unui coral.
- Pisolith - culoare alb-cenușie, cu forme fibroase, dendritice sau stalactitice.
- Niholsonit - conține zinc.
- Perlmutt
- Sprudelstein (mineral de culoare roșiatică, cu cercuri concentrice).
- Tarnowitzit (Pb,Ca)CO3
- Zeiringit („Sprudelstein” de culoare verzuie)
[modifică] Răspândire
Aragonitul este componenta principală a perlmuttului, de origine biogenă, participând la formarea perlelor și coralilor.
In regiunea Aragon mineralul s-a format în golurile rocilor magmatice, aici fiind prezente florile fierului, iar în prezența apelor termale sunt prezente variantele sprudelstein și pisolith.
Aragonitul ia naștere prin oxidare sau prin procese hidrotermale din siderită (FeCO3) și pirită.
Regiunile unde s-a descoperit în cantități notabile sunt: Corocoro (Bolivia), Erzberg (Austria), Hořenec/Bílina și Karlovy Vary (Cehia), Aragon (Spania), Podrečany (Slovacia), Cianciano (Italia) și Tarnobrzeg (Polonia).
Utilizare
Ca piatră prețioasă, dar datorită clivajului și durității reduse deține o stabilitate mai redusă. sahdbdbhhbys
Din cauza instabilității mineralului (este ușor atacat de acizi și baze), cât și în scopul creerii unui luciu accentuat, aragonitul este stabilizat cu ajutorul rășinilor artificiale sau colorat după cum dictează moda.
Cristale pseudohexagonale (cristale triple de aragonit din Spania) Depuneri de aragonit la izvorul termal Großen Sprudel (Vřídlo) din Karlovy Vary (Cehia) Sprudelstein din Karlovy Vary (Cehia) Zeiringit din Slovacia
Aceste procedee au înlesnit activitatea falsificatorilor, care produc imitații de aragonit din calcedon, calcit și jadeit (NaAl(Si2O6). Aceste imitații sunt vândute pe piață sub numele de Kalifornischer Onyx, Mexikanischer Onyx sau Türkischer Onyx (onix californian, mexican sau turcesc). Galerie de imagini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Salut! aştept comentariile voastre referitoare la postare şi blog!