vineri, 8 octombrie 2010

Sisteme de cristalizare

Cristalele de minerale se gasesc pretutindeni. Ele alcatuiesc rocile si sunt prezente, de asemenea in crapaturile care brazdeaza coarta terestra. Exista cristale pana si pe luna, in meteoriti, ...
Mineralogii folosesc sapte sisteme de cristalizare, fiecare dintre acestea fiind definit de propria simetrie. In fiecar sistem de cristalizare exista o mare varietate de forme(habitusuri de cristale)
Sistemele de cristalizare sunt:

CUBIC
Anumite minerale mai des intalnite, precum halitul, pirita, sarea gema sau galena, foremeaza toate cristale in acest sistem de cristalizare. Acesta poate fi definit prin axe cvaduple de simetrie Cubii sunt frecventi, la fel ca si octaedrii sau ca si combinatiile dintre cee doua.

ORTOROMBIC
Baritiana, hemimorfitul sau enstatitul aartin sistemukui de cristalizare ortorombic. Sistemul se caracterizeaza prin trei axe duble de simtrie, iar formele cristalelor sunt adesea plate si tabulare.

MONOCLINIC
Este un sistem de cristalizare foarte des intalnit, multe minerale, printre care simica si gipsul, formeaza cristale monoclinice. Formele cristalelor sunt plate, tabulare sau reprezinta prisme subtiri. Sistemul are o axa dubla de simetrie.

TRICLINIC
Este unul dintre cele mai rare sisteme de cristalizare. Cristalele au o axa de simetrie foarte redusa, fara axa cristalografica.Exemple:feldspatul , plagioclazul si axinitul.

TETRAGONAL
Mineralele zircon si idocraz formeaza cristale in acest sistem. Cristalele au adesea inaltimea mai mare decat latimea., fiind asemanatoare unei cutii de chibituri(paralelipiped aplatizat). Cristalul este definit de o axa cristalografica cvadrupla.

HEXAGONAL;TRIGONAL
Aceste sisteme de cristalizare apar de obicei grupate, simetri lor fiind foarte similara. Sistemul hexagonal are o axa sextupla, iar trigonalul, o singura axa tripla. Ambele sisteme contin frecvent prisme si piramide cu sase fete. Turmalina, cuartul si calcitul sunt grupate sistemul trigonal. Apatitul si berilul cristalizeaza in sistemul hexagonal.

Principalele clase de simetrie

Sistem de cristalizare Clasa cristalului Schönflies Hermann-Mauguin Hermann/Mauguin Simbol
sistemul triclinic triklin-pedial C1 1\ 1\
triklin-pinakoidal Ci \bar{1} \bar{1}
sistemul monoclinic monoklin-sphenoidic C2 2\ 2\
monoklin-domatic Cs m\ m\
monoklin-prismatic C2h 2/m\ 2/m\
sistemul ortorombic rombic-disfenoidic D2 222\ 222\
rombic-piramidal C2v mm2\ mm2\
rombic-bipiramidal D2h 2/m\ 2/m\ 2/m m\ m\ m
sistemul tetragonal tetragonal-piramidal C4 4\ 4\
tetragonal-disfenoidic S4 \bar{4} \bar{4}
tetragonal-bipiramidal C4h 4/m\ 4/m\
tetragonal-trapezidal D4 422\ 422\
bitetragonal-piramidal C4v 4mm\ 4mm\
tetragonal-scalenoedric D2d \bar{4}2m\ oder \bar{4}m2 \bar{4}2m\
bitetragonal-bipiramidal D4h 4/m\ 2/m\ 2/m 4/m\ m\ m
sistemul trigonall trigonal-piramidal C3 3 \! 3 \!
romboedric C3i \bar{3} \bar{3}
trigonal-trapezoedal D3 32\ oder 321\ oder 312\ 32\
bitrigonal-piramidal C3v 3m\ oder  3m1\ oder 31m\ 3m\
bitrigonal-skalenoedric D3d \bar{3} 2/moder \bar{3} 2/m 1oder \bar{3} 1 2/m \bar{3} m
sistemul hexagonal hexagonal-piramidal C6 6\ 6\
trigonal-bipiramidal C3h \bar{6} \bar{6}
hexagonal-bipiramidal C6h 6/m\ 6/m\
hexagonal-trapezoedric D6 622\ 622\
bihexagonal-piramidal C6v 6mm\ 6mm\
bitrigonal-bipiramidal D3h \bar{6}m2oder \bar{6}2m \bar{6}m2
bihexagonal-bipiramidal D6h 6/m\ 2/m\ 2/m\ 6/m\ m\ m\
sistemul cubic tetraedric-pentagon-dodecaedric T 23\ 23\
bisdodekaedric Th 2/m\ \bar{3} m\ 3
pentagon-icositetraedric O 432\ 432\
hexakis-tetraedric Td \bar{4}3m \bar{4}3m
hexakis-oktaedric Oh 4/m\ \bar{3}\ 2/m m\bar{3}m

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Salut! aştept comentariile voastre referitoare la postare şi blog!